ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1329/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1321

din 19 octombrie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul T.A.

a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art.

175 lit. i) C. pen.

În conformitate cu

dispozițiile art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 6 ani.

Conform art. 67 C. pen., s-a

dispus degradarea militară a inculpatului.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art.

88 C. pen., s-a dispus deducerea reținerii și arestării preventive de la 10

aprilie 2003, la zi.

În baza art. 14 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen. și art. 998 – art. 999 C. civ., inculpatul a fost obligat la

plata despăgubirilor civile în sumă de 54.000.000 lei către partea civilă N.E.

și în sumă de 5.095.722 lei cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii

definitive a sentinței și până la achitarea integrală a debitului către partea

civilă C.A.S. a municipiului București.

S-a constatat că Spitalul

Clinic de Urgență Sf. Pantelimon nu are calitatea de parte civilă.

În baza art. 191 alin. (2)

C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat în sumă de 6.000.000 lei.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul T.A. și victima

N.V. au lucrat pe același șantier, fiind șefi de echipe; între cei doi exista o

stare conflictuală din cauza unor probleme de serviciu.

În ziua de 31 martie 2003,

după o discuție contradictorie cu victima, inculpatul a lovit-o de mai multe

ori cu o țeavă rectangulară cu grosimea de 5/3 cm. Loviturile aplicate au vizat

capul, umerii și brațele, victima decedând pe data de 5 aprilie 2004.

Potrivit raportului

medico-legal nr. A3/521 din 1 octombrie 2003 și expertizei medico-legale nr.

A5/8457 din 10 septembrie 2004 întocmite de I.N.M.L. Mina Minovici București,

moartea victimei a fost violentă; ea s-a datorat meningitei acute purulente

survenită în urma unui traumatism cranio-cerebral constând în plaga scalpului,

numeroase focare hemoragice cortico-cerebrale în trunchi și nucleii talamici.

Între traumatismul

cranio-cerebral și deces există o legătură de cauzalitate indirectă.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză: plângere penală, declarațiile martorilor L.V., A.C.,

A.G., B.C., F.M., T.A., F.A., acte medico-legale.

Inculpatul a susținut că a

lovit victima numai după ce aceasta a avut inițiativa agresiunii.

Curtea de Apel București,

prin decizia penală nr. 911/ A din 30 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat,

apelul declarat de inculpat, dispunând obligarea acestuia la cheltuieli

judiciare către stat în sumă de 1.000.000 lei din care 400.000 lei reprezintă

onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs inculpatul T.A., solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârilor atacate și, în principal, schimbarea încadrării juridice în

infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183

C. pen., în subsidiar, s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare

instanței de fond pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale și

audierea unor martori.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 17 și 17

1

C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat pentru motivele ce

se vor arăta în continuare:

Aplicarea față de inculpat a

pedepsei complementare a degradării militare, prevăzută de art. 67 C. pen.,

este nelegală.

Potrivit textului de lege

arătat, pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea

gradului și a dreptului de a purta uniformă.

Or, în condițiile în care

inculpatul T.A. a încheiat stagiul militar ca soldat, rezultă că el nu deține

nici un grad militar, prin urmare pedeapsa complementară este inaplicabilă,

fiind lipsită de obiect.

În consecință, Curtea

urmează să admită recursul, să caseze decizia atacată și sentința instanței de

fond numai cu privire la pedeapsa complementară și să dispună înlăturarea

prevederilor art. 67 C. pen.

Cât privește motivele de

recurs formulate de inculpat, Curtea constată că acestea sunt nefondate.

Instanțele de judecată au

stabilit în mod corect situația de fapt și au dat încadrarea juridică legală și

temeinică infracțiunii săvârșite de inculpat.

Inculpatul a lovit victima

cu o țeavă metalică rectangulară, lungă de 1-1,5 m și cu o grosime de 5/3 cm;

corp contondent deosebit de periculos. Loviturile au vizat zone vitale ale

organismului( capul) și au fost repetate. Toate aceste elemente, coroborate cu

rezultatul concret al agresiunii, victima suferind leziuni grave cu consecințe

letale, demonstrează că inculpatul a urmărit și a acceptat decesul părții

vătămate.

Întrucât în cauză nu se

impune schimbarea încadrării juridice a faptei, iar probele administrate în

cauză sunt suficiente și edificatoare stabilirii adevărului, nefiind necesară

reluarea cercetării judecătorești, Curtea urmează să respingă aceste motive de

recurs ca neîntemeiate.

Celelalte dispoziții ale

hotărârilor judecătorești vor fi menținute.

Timpul reținerii și

arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 10 aprilie

2003 la 23 februarie 2005.

Onorariul apărătorului din

oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul T.A. împotriva deciziei penale nr. 911 din 30 noiembrie 2004 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează decizia penală

atacată și sentința penală nr. 1321 din 19 octombrie 2004 a Tribunalului

București, secția I penală, numai cu privire la pedeapsa complementară

prevăzută de art. 67 C. pen., dispoziție pe care o înlătură.

Menține celelalte

dispoziții.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 10 aprilie 2003 la

23 februarie 2005.

Onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 februarie 2005.