ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8525/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8525/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 8
iulie 2004, la Curtea de Apel Oradea, reclamantul R.I. a solicitat anularea
deciziei nr. 1441 din 15 aprilie 2004, emisă de Comisia Permanentă a Uniunii
Avocaților din România și a deciziei nr. 9265 din 11 iunie 2004, emisă de
Consiliul Uniunii Avocaților din România și înlăturarea avizului negativ de a
fi primit în profesia de avocat, fără examen, avizat de Baroul Satu Mare.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată
că prin cererea depusă la 29 septembrie 2003, la Baroul Satu Mare, a solicitat să fie primit în profesia de avocat, fără examen, cerere
avizată negativ de către barou și că a făcut contestație la Comisia Permanentă și apoi la Consiliul Uniunii Avocaților din România, contestații ce i s-au
respins prin cele două decizii pe care le-a atacat în prezenta acțiune.
Mai arată că s-a motivat respingerea
cererii, în baza prevederilor art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat,
în sensul că nu a formulat cererea, cu cel puțin 5 ani anteriori vârstei
standard de pensionare, dar această dispoziție adaugă la lege, fiind vădit
contrară Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, ale cărei prevederi referitoare la condițiile pentru primirea în
profesia de avocat, fără examen, le îndeplinește în totalitate.
Curtea de Apel Oradea, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 451 din 20
septembrie 2004, a admis acțiunea, a anulat deciziile contestate și a obligat
Uniunea Barourilor din România (fosta Uniune a Avocaților din România), să
admită cererea reclamantului, de acordare a scutirii de examen și de aprobare a
primirii în profesia de avocat, cu drept de exercitare la Baroul Satu Mare.
Instanța reține că avizul negativ
emis de Baroul Satu Mare, în considerarea faptului că reclamantul nu a depus
cererea, cu 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare, este
nelegal, dar el este și consultativ.
Reține și că această condiție,
impusă de art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat, nu se regăsește în Legea
nr. 51/1995, contravenind astfel, prevederilor legii sub acest aspect.
Pârâtele Uniunea Națională a
Barourilor din România și Baroul Satu Mare au declarat recurs împotriva
sentinței, susținând că atât avizul negativ dat de Baroul Satu Mare, cât și deciziile
emise de Comisia Permanentă și de Consiliul Uniunii Avocaților din România,
sunt date în baza art. 53 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 51/1995 și art. 28 pct.
9 și art. 32 din Statutul profesiei de avocat, instanța reținând greșit că
prevederile art. 28 pct. 9 din Statut, ar fi în contradicție cu dispozițiile art.
16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicată.
Recursul este nefondat.
Intimatul îndeplinește în prezent,
funcția de procuror, având o vechime în profesia respectivă, de circa 40 de
ani, așa cum rezultă din carnetul său de muncă.
Prin cererea din 29 septembrie 2003
a solicitat să fie primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, cerere
care i s-a respins, cu motivarea că nu a depus-o cu 5 ani înainte de a împlini
vârsta standard de pensionare.
Conform prevederilor art. 16 alin. (2)
lit. b) din Legea nr. 51/1995, „La cerere, poate fi primit în profesie, cu
scutire de examen: b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de
avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic
sau jurisconsult, timp de cel puțin 10 ani”.
În plus, el trebuie să îndeplinească
și condițiile generale prevăzute de art. 11 din această lege.
Intimatul a făcut dovada că
îndeplinește atât condițiile prevăzute de art. 16 alin. (2) lit. b), cât și
cele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 51/1995.
Dar, recurentele invocă dispozițiile
art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat, care prevăd că „Persoana care
îndeplinește condițiile prevăzute de lege, pentru a solicita primirea în
profesia de avocat, poate formula cerere de primire, cu cel puțin 5 ani
anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și
asigurări sociale din care face parte”.
Se impută intimatului, faptul că nu
a făcut cererea, cu cel puțin 5 ani înainte de împlinirea vârstei de
pensionare, dar această condiție nu este prevăzută de lege, fiind adăugată în
plus prin Statut.
Însă, trebuie ținut cont că Statutul
este un act intern al Uniunii Avocaților din România, adoptat de Consiliul Uniunii,
act ce are o forță juridică inferioară legii și care nu poate adăuga la lege.
Recurenții susțin că această
dispoziție s-a dat în baza art. 53 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 51/1995, dar
textul respectiv privește competența consiliului baroului, de a aviza cererile
de primire în profesie, cu scutire de examen, care n-are nici o legătură cu
îndeplinirea condiției menționată în art. 28 pct. 9 din Statut.
Dacă legiuitorul ar fi considerat
necesară și această condiție, ar fi cuprins-o în conținutul Legii nr. 51/1995
sau în modificările aduse ulterior acestei legi, ceea ce nu a făcut.
Pentru toate considerentele
menționate mai sus, în temeiul art. 1 și 14 din Legea nr. 29/1990 și a art. 312
C. proc. civ., se va respinge recursul de față, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Uniunea Națională a Barourilor din România și de Baroul Satu Mare împotriva
sentinței nr. 451/CA/2004 - P.I. din 20 septembrie 2004, a Curții de Apel
Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 noiembrie 2004.