ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1566/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 16

februarie 2005, Curtea de Apel Galați făcând aplicarea art. 300

2

și art.

160

b

C. proc. pen., a constatat, între altele, că măsura arestării

preventive a inculpatului N.M., este legală și a menținut-o.

Concomitent a amânat

judecarea cauzei la data de 30 martie 2005.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că inculpatul este trimis în judecată alături de alți 2

coinculpați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 și art. 13

din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 329 C. pen., în prezent judecata ajungând

în apel.

S-a motivat că în cauză

există indicii temeinice potrivit cărora în perioada iunie 2001 – septembrie

2002, împreună cu alte persoane a primit și cazat mai multe persoane de sex

feminin pe care prin constrângere le-a obligat să practice în folosul lui

prostituția în Spania și Italia și că în primăvara anului 2002 a dus-o din țară

în Spania pe minora de 15 ani B.M. obligând-o să practice prostituția. S-a mai

constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este

judecat inculpatul este închisoare mai mare de 4 ani, că faptele lui prezintă

grad ridicat de pericol social și că inculpatul este recidivist.

Împotriva încheierii a

declarat recurs inculpatul N.M., care în motivele scrise susține că hotărârea

de menținerea arestării preventive este nelegală și încalcă ordinea de drept,

solicitând revocarea măsurii.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., referitor la verificările privind arestarea

inculpatului în cursul judecății, când instanța constată că temeiurile care au

determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune prin

încheiere motivată menținerea arestării preventive.

Din examinarea actelor

dosarului rezultă că în cauză sunt probe și indicii temeinice că inculpatul a

comis faptele prevăzute de legea penală, pentru care este judecat și prin

urmare condiția de la art. 143 alin. (1) C. proc. pen., pentru arestarea

preventivă se menține.

De asemenea inculpatul se

află în continuare în situația prevăzută de art. 148 lit. h) și e) C. proc.

pen., în sensul că este recidivist și a săvârșit fapte penale pentru care legea

prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Prin modul concret de săvârșire împreună

cu alții și aria teritorială largă de răspândire a faptelor care cuprind și

țări ca Spania și Italia inculpatul a dovedit neîndoielnic că lăsarea sa în

libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Așa fiind încheierea atacată

a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 160

b

C. proc. pen., prin

menținerea arestării preventive a inculpatului recurent.

Prin urmare în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului și-l va

obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat din care onorariul

apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul N.M. împotriva încheierii din 16 februarie 2005,

pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 140/2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 martie 2005.