ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4019/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4019/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de
competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 2218din 16
februarie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a
fost admisă excepția de necompetență materială, privind soluționarea litigiului
dintre reclamanta AF V.A., cu sediul în Mangalia și pârâta SC P.T. SRL, cu
sediul în București, în sensul că a fost dispusă declinarea competenței de
soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Mangalia.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut
că, potrivit art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 5/2001, aprobată și modificată
prin Legea nr. 295/2002, cererea în anulare se soluționează de către instanța
competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. Din
interpretarea dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., astfel cum au
fost modificate prin O.U.G. nr. 58/2003, în vigoare de la 28 august 2003, sunt
de competența judecătoriilor, în primă instanță, procesele și cererile în
materie comercială al căror obiect are o valoare până la 1 miliard de lei.
Față de aceste dispoziții, s-a
apreciat că judecătoria este instanța competentă să soluționeze fondul
litigiului dintre părți, pretențiile solicitate de către creditoare, fiind în
cuantum de până la 1 miliard de lei.
Judecătoria Mangalia, prin sentința
civilă nr. 999 din 23 iunie 2004, a admis excepția necompetenței materiale a
Judecătoriei Mangalia și a dispus declinarea soluționării cauzei, formulată de
reclamanta A.F. V.A., cu sediul în Mangalia, în contradictoriu cu SC P.T. SRL,
cu sediul în București, în favoarea Tribunalului București, secția comercială.
Pentru această apreciere, au fost
avute în vedere dispozițiile Legii nr. 195 din 25 mai 2004, privind modificarea
și completarea codului de procedură civilă, respectiv art. 1 pct. 11, care
menționează că cererile în anulare, împotriva ordonanței privind somația de
plată, pronunțată de tribunal în cauze comerciale al căror obiect au o valoare
de până la 1 miliard de lei, inclusiv, se vor soluționa tot de tribunal. Față
de principiul aplicării imediate a legii, în procesul civil a reieșit că
instanța competentă este numai Tribunalul București, secția comercială.
Prin încheierea pronunțată în
ședința publică de la data de 21 iulie 2004 de Tribunalul București, secția a
VI-a comercială, s-a constatat că între Tribunalul București, secția a VI-a
comercială și Judecătoria Mangalia s-a ivit un conflict negativ de competență,
s-a dispus suspendarea din oficiu a oricărei proceduri, scoaterea cauzei de pe
rol și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea
soluționării conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, analizând materialul
probator administrat în cauză, referitor la conflictul negativ de competență
între Tribunalul București, secția comercială și Judecătoria Mangalia, urmează
a stabili competența de soluționare a litigiului comercial, privind pe
contestatoarea debitoare AF V.A. Mangalia și intimata creditoare SC P.T. SRL
București, în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:
Tribunalul București, secția comercială,
prin sentința civilă nr. 7949, pronunțată în ședința publică de la 10 iunie
2003, a admis acțiunea precizată, formulată de creditoarea SC P.T. SRL
București, împotriva debitoarei A.F. V.A. Mangalia, în sensul că a somat
debitoarea să-i plătească creditoarei, în termen de 20 de zile de la
comunicarea hotărârii, suma de 112.539.217 lei, cu titlu de contravaloare marfă
și suma de 240.832.882 lei, cu titlu de penalități de întârziere, calculate
până la 28 februarie 2003.
Împotriva sentinței civile nr. 7949
din 10 iunie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
a formulat cerere în anulare reclamanta pârâtă A.F. V.A., cu sediul în
Mangalia.
Greșit a apreciat Tribunalul
București, atunci când a dispus declinarea competenței materiale în favoarea
Judecătoriei Mangalia, motivând că cererea în anulare a fost formulată după
intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură civilă, aduse prin O.U.G.
nr. 58/2003. Cadrul legal conferă la momentul sesizării o plenitudine de
competență materială ce revine tribunalului, în soluționarea cererilor în
anulare, împotriva ordonanței privind somația de plată, raportat și la
dispozițiile cuprinse în art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 5/2001, aprobate prin
Legea nr. 295/2002, în conformitate cu care cererea în anulare se soluționează
de instanța care a judecat fondul cauzei, în primă instanță.
Aceste argumente fac pe deplin
justificată stabilirea competenței de soluționare a acțiunii în anulare,
formulate de A.F. V.A. Mangalia, împotriva sentinței civile nr. 7949 din 10
iunie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, în favoarea
Tribunalului București, secția comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Stabilește competența de soluționare
a cauzei, privind pe contestatoarea debitoare A.F. V.A. Mangalia și intimata
creditoare SC P.T. SRL, în favoarea Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 22 octombrie 2004.