ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4614/2005

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin acțiunea întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 33/1994 înregistrată la data de 9 iulie 2003 l Tribunalul București,

secția a III-a civilă, reclamantul F.D. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul

București prin Primar General și Consiliul General al Municipiului București,

solicitând să se dispună retrocedarea terenului situat în București, în

suprafață de 212,5 mp și să se dispună reconstituirea dreptului de trecere

înspre calea publică peste terenul învecinat.

În motivare a arătat că terenul cu

construcția edificată pe el a aparținut mamei sale pe care a moștenit-o și a

trecut în proprietatea statului prin Decretul de expropriere nr. 45/1986 și în

prezent este liber, nu este folosit în scopul pentru care a fost expropriat și

nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică.

La termenul de judecată din 29 septembrie

2003 instanța din oficiu a invocat excepția inamovibilității cererii în raport

de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și prin sentința civilă nr. 875 din 29

septembrie 2003 a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a

formulat apel criticând-o în esență pentru că greșit a considerat că sunt

aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001. Legea nr. 10/2001 nu abrogă Legea

nr. 33/1994, iar aceasta din urmă are caracter de lege specială față de Legea

nr. 10/2001.

Prin decizia civilă nr. 131/A, Curtea de

Apel București, secția a III-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul

confirmând soluția instanței de fond.

Instanța a reținut în esență că legea

aplicabilă este Legea nr. 10/2001 și aceasta trebuia urmată de reclamant.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a

formulat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul reclamant arată că situația sa

intră sub incidența dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994.

Însăși Legea nr. 10/2001 prevede cazurile

exceptate, una din ele fiind această lege.

Recursul este întemeiat și va fi admis,

în limitele și pentru considerentele ce vor urma.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994,

dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an

potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv

lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot cere retrocedarea lor,

dacă nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică.

Așa cum s-a stabilit cu putere

obligatorie prin Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 pronunțată de Curtea

Supremă de Justiție, secțiile unite, în recurs în interesul legii, dispozițiile

art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate

publică, referitoare la imobile ce nu au fost utilizate în termen de un an

potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sunt aplicabile

și în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile

expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat

scopul exproprierii.

În speță, terenul a trecut în

proprietatea statului prin Decretul de expropriere nr. 45/1986.

Instanța de fond și instanța de apel nu

au verificat dacă terenul a fost folosit în scopul pentru care a fost

expropriat și dacă s-a făcut sau nu o nouă declarație de utilitate publică și

în mod greșit au reținut incidența dispozițiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul

juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22

decembrie 1989.

Această lege își definește domeniul de

aplicare, procedura și excepțiile, făcând inaplicabilă în afara sferei sale de

cuprindere, revendicarea în temeiul dispozițiilor art. 480 C. civ.

În consecință, temeiul juridic al

acțiunii fiind dispozițiile Legii nr. 33/1994, recursul va fi admis, vor fi

casate ambele hotărâri și cauza va fi trimisă spre rejudecare la Tribunalul

București, urmând a se analiza cererea de chemare în judecată în baza

dispozițiilor Legii nr. 33/1994.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul

F.D. împotriva deciziei civile nr. 131/A din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel

București, secția a III-a civilă, casează decizia recurată și sentința civilă

nr. 875 din 29 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a III-a civilă,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 31

mai 2005.