ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9359/2005

Asupra recursului de față:

Prin decizia civilă 120/A din 27

ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, s-a respins ca nefondat apelul apelantei pârâte

Primăria municipiului București împotriva sentinței civile nr. 593 din 16

septembrie 2004 a Tribunalul București, secția a III-a civilă, sentință

potrivit căreia s-a admis în parte acțiunea, iar pârâta a fost obligată să

emită dispoziția 1097/2003 prin care să se stabilească în echivalent pentru

reclamantă, pentru teren, conform notificării 4426/2001.

În motivarea deciziei sale, instanța

de apel a statuat că primăria are calitate procesuală pasivă, câtă vreme

primarul, emitentul deciziei, reprezintă municipalitatea.

S-a mai ținut cont că, potrivit

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, terenul în speță nu ar

intra sub incidența Legii nr. 10/2001 și ar fi aplicabil art. 36 alin. (2) din

Legea nr. 18/1991, însă dispozițiile legale au în vedere situația

proprietarilor de construcții care au în folosință terenul.

S-a reținut în cauză, în privința

construcției, că aceasta nu mai există, iar pentru teren nu se exercită

folosința asupra acestuia, câtă vreme el aparține altui titular.

Împotriva susnumitei decizii a

instanței de apel, a declarat recurs recurentul Municipiul București prin

Primar general care, invocând pct. 9 din art. 304 C. proc. civ., susține că

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 este de strictă interpretare, că s-a

încălcat această lege.

În acest context recurentul arată că

petenta-contestatoare avea doar un drept de folosință și nu de proprietate pentru

că imobilul a trecut în proprietatea statului cu titlu, conform Legii nr.

58/1974, nefiind o preluare abuzivă.

Consideră că în cauză terenul a fost

în posesia intimatei pe perioada existenței construcției, construcție ce în

momentul de față nu există, situație în care apreciază că este nefondată

cererea de despăgubiri, întrucât, prin inexistența construcției, proprietarul

pierde posesia terenului.

Deliberând, Înalta Curte de Casație

și Justiție va admite recursul pentru următoarele rațiuni:

În situația în care terenul a trecut

la stat, prin efectul legii, respectiv Legea nr. 58/1974, iar construcția

proprietatea intimatei a fost demolată, urmează ca pentru terenul dat în

folosință numai pe perioada existenței construcției, nu are a se reconsidera ca

fiind proprietatea intimatei-contestatoare.

Or, numai în condiția în care exista

proprietatea construcției, putea subzista proprietate și pentru terenul dat în

folosință pe durata existenței construcției, în baza art. 36 alin. (2) din

Legea nr. 18/1991, iar, legea amintită este exceptată de art. 8 de la

aplicabilitatea Legii nr. 10/2001.

În speță, însă, construcția fiind

demolată, nu se mai poate exercita posesia asupra terenului, ce a fost preluat

de stat în baza Legii nr. 58/1974, astfel că acesta și numai el nu poate fi

revendicat pe baza Legii nr. 10/2001, ca fiind preluat abuziv de stat.

De drept, intimata-contestatoare ar

fi fost îndrituită în sensul Legii nr. 10/2001 la despăgubiri în urma demolării

construcției; or, aceasta nu și-a exercitat calea de atac a apelului împotriva

soluției date la fond, unde i s-a admis în parte cererea de obligare la

emiterea deciziei privind despăgubirile pentru teren și nu și pentru

construcții, în legătură cu care s-a cerut prin acțiune o diferență de valoare.

Or, nefăcând apel, urmează că nici măcar pentru o astfel de diferență nu se

poate promova cererea sa.

Așadar, cum n-a fost aplicată corect

legea la situația de fapt corect reținută, fiind o condiție pusă de art. 304

pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 314 C. proc. civ., se va casa hotărârea

atacată dar și sentința, urmând ca, pe fond, pentru argumentele prezentate, să

se respingă contestația.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

Municipiul

București, prin Primarul general împotriva deciziei nr. 120/A din 27 ianuarie 2005

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

Casează

decizia atacată, precum și sentința civilă nr. 593 din 16 iunie 2004 pronunțată

de Tribunalul București, secția a III-a civilă, iar pe fond respinge ca

neîntemeiată contestația introdusă de B.E. împotriva Dispoziției nr. 1097 din

10 iulie 2003 emisă de Primarul general al Municipiului București.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.