ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3671/2004

Examinând recursurile de față constată: Prin sentința penală nr. 1108 din 13 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, în art. 4 din Legea nr. 143/2000 și în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.A. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen., același inculpat a fost obligat la un an închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest și conform art. 88 C. pen., s-a dedus detenția preventivă de la 26 iunie 2003 la zi. În baza art. 118 lit. e) C. pen., raportat la art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantității de 2,318 gr. heroină. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. În fapt s-au reținut următoarele: În ziua de 25 iunie 2003 lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de combatere a prostituției, proxenetismului, traficului și consumului de droguri sector 6, aflați în misiune ordonată în zona Complexului din Drumul Taberei, au observat în stația R.A.T.B. Eugen Lovinescu doi bărbați cu un comportament suspect. S-a procedat la imobilizarea acestora și apoi la percheziție corporală.

Cu această ocazie asupra unuia dintre ei, identificat în persoana inculpatului G.A., s-a găsit o punguță din celofan conținând 34 de punguțe sigilate la un capăt prin ardere și care conțineau o substanță de culoare bej. Expertiza efectuată a stabilit că substanța găsită, în cantitate de 2,318 gr. este heroină. În baza declarației de consimțământ dată de inculpat s-a efectuat o percheziție la domiciliul acestuia, unde au fost găsite mai multe decupări concentrice din celofan și o folie de dimensiuni mai mari care prezenta urme de heroină. Inculpatul a arătat că este consumator de heroină de aproximativ 2 ani, iar drogurile găsite asupra sa erau destinate consumului propriu, fiind cumpărate din Cartierul Ferentari de la o persoană necunoscută.

Celălalt bărbat a fost identificat în persoana lui C.L. Acesta a declarat în faza de urmărire penală că este consumator de heroină de 3 luni și că de aproximativ o lună își procură droguri cu 300.000 lei doza de la inculpatul G.A., care vinde droguri în zona Liceului Eugen Lovinescu. Martorul a arătat că pentru a se întâlni cu inculpatul îl contacta telefonic pe mobil. În fața instanței martorul a revenit asupra celor afirmate în faza de urmărire penală, susținând că nu a cumpărat niciodată droguri de la inculpat și că declarațiile anterioare au fost scrise sub amenințare. Instanța a înlăturat ca nesinceră declarația dată de martor în faza de cercetare judecătorească și a reținut că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor, pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 50/ A din 29 ianuarie 2004 a respins ca nefondate apelurile declarate, împotriva sentinței de procuror și de inculpat. S-a reținut că este neîntemeiată critica din apelul procurorului vizând greșita individualizare a pedepselor, apreciindu-se că au fost respectate criteriile, prevăzute de art. 72 C. pen. și că se justifică reținerea circumstanțelor atenuante având în vedere lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpatul și-a asigurat existența prin muncă și are un copil minor în întreținere. S-a reținut de asemenea că este neîntemeiată critica formulată de inculpat, cu privire la greșita condamnare pentru infracțiunea, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, precum și aceea vizând greșita individualizare a pedepselor.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul. Recursul declarat de procuror vizează greșita individualizare a pedepselor găsindu-și temeiul în dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Prin recursul declarat de inculpat s-a susținut că greșit acesta a fost condamnat pentru infracțiunea de trafic de droguri, întrucât heroina găsită asupra sa era destinată numai consumului propriu. De asemenea, s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate. Recursul declarat de inculpat își găsește temeiul în dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc. pen. Examinând cauza, Curtea reține următoarele: Susținerea inculpatului că este numai consumator de droguri și că greșit a fost condamnat și pentru infracțiunea de trafic, este nefondată.

Astfel, asupra inculpatului s-au găsit 34 de doze de heroină, iar la domiciliul acestuia s-au găsit urme ce atestă cu certitudine faptul că inculpatul este cel care a porționat o cantitate mai mare de heroină în cele 34 de punguțe, ceea ce demonstrează că drogurile erau destinate nu numai consumului propriu ci și vânzării. Pe de altă parte, martorul C.L. a arătat de la bun început că a cumpărat droguri de la inculpat, indicând porecla sub care era cunoscut, zona unde acesta vindea droguri și numărul de telefon la care îl contacta, pentru a-și procura droguri de la el. În mod just instanța a înlăturat ca nesinceră declarația dată de martor în faza de cercetare judecătorească, prin care acesta a revenit asupra celor afirmate anterior și a susținut că nu a cumpărat droguri de la inculpat.

Așa fiind, se constată că este corectă condamnarea inculpatului și pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. Curtea apreciază că este fondat recursul procurorului întrucât doar lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpatul era încadrat în muncă nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, în condițiile în care infracțiunile comise prezintă un grad ridicat de pericol social determinat de modalitatea în care inculpatul a organizat activitatea infracțională. Din considerentele expuse nici motivul de recurs invocat de inculpat cu privire la individualizarea pedepsei, nu este fondat. În consecință, conform art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen. se va admite recursul procurorului, se vor casa hotărârile, înlăturându-se dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen., iar conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins ca nefondat. Se va deduce la zi arestarea preventivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva decizei nr. 50/ A din 29 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe inculpatul G.A. Casează decizia atacată precum și sentința nr. 1108 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, numai cu privire la individualizarea pedepselor. Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în pedepsele componente de: 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. a) C. pen.

și un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. Înlătură dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen. și aplică inculpatului G.A. următoarele pedepse: 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și 2 ani închisoare pentru cea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea și anume 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Compută din pedeapsa rezultantă, durata arestării preventive de la 26 iunie 2003, la zi.

Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iulie 2004.