ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.05.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2920/2005

HOTĂRÂRE
10.05.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2920/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 16 decembrie

2004, D.T., fost procuror inspector în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a fi obligat pe calea

contenciosului administrativ, să-i recunoască dreptul la actualizarea pensiei

de serviciu, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 216/2001 și art. 103 alin.

(5) din Legea nr. 92/1992, respectiv art. 83 alin. (2) din Legea nr. 303/2004,

în ce privește perioadele 1 ianuarie - 30 septembrie 2002 și respectiv, 1

octombrie - 31 decembrie 2002.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, deși s-a adresat pârâtului, cu o cerere, pentru a

proceda la actualizarea pensiei sale de serviciu și sunt îndeplinite toate

cerințele prevăzute de normele legale mai sus indicate, până în prezent nu a

primit nici un răspuns.

Prin sentința civilă nr. 177

din 27 ianuarie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în

favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a.

Instanța a reținut că o

atare măsură se impune în raport cu obiectul acțiunii, ce nu vizează refuzul

nejustificat al autorității publice pârâte de a satisface o cerere privitoare

la un drept legitim al reclamantului și cu reglementarea instituită de

dispozițiile art. 154-159 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și

completările ulterioare.

S-a apreciat. de asemenea.

că aplicabilitatea acestor norme juridice nu este înlăturată de calitatea

Ministerului Public și că, potrivit art. 155 lit. e) și f) din lege, competența

materială pentru soluționarea unor astfel de cereri aparține, în toate

cazurile, Tribunalului București, ca primă instanță.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, reclamantul D.T.

Recurentul a susținut că în

mod greșit curtea de apel s-a dezînvestit în favoarea Tribunalului București,

secția a VIII-a, invocând dispozițiile art. 155 din Legea nr. 19/2000, privind

regimul general al pensiilor, deoarece el nu a contestat o decizie emisă de

organele de pensii. Că în realitate, a solicitat prin acțiune, recunoașterea

unui drept subiectiv, anume a celui la actualizarea pensiei de serviciu în

temeiul reglementărilor legale în vigoare, situație de natură a atrage

competența materială a instanței de judecată sesizate, conform art. 1 și 6 din

Legea nr. 29/1990.

Critica este întemeiată.

Așa cum rezultă din

expunerea rezumativă a conținutului acțiunii, obiectul acesteia îl constituie

refuzul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, de a recunoaște dreptul reclamantului D.T., fost procuror inspector, la

actualizarea pensiei de serviciu și de a-i rezolva cererea formulată în acest scop.

Cu un asemenea obiect, ce nu

pune câtuși de puțin în discuție, legalitatea vreunei decizii emise de organele

de pensii din subordinea Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de

Asigurări Sociale, cererii îi sunt aplicabile dispozițiile art. 103 alin. (5)

din Legea nr. 92/1992, cu modificările și completările ulterioare și art. 1 alin.

(1) din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.

Ținând seama de aceste

considerente, precum și de calitatea pârâtului, de autoritate publică centrală,

Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul și casând hotărârea

atacată, va trimite cauza, spre competentă soluționare, aceleiași curți de

apel.

Văzând și dispozițiile art. 3

pct. 1 și art. 313 C. proc. civ.,

Admite recursul declarat de

reclamantul D.T. împotriva sentinței civile nr. 177 din 27 ianuarie 2005 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre competentă soluționare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 mai 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-24
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3251/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: B.M., magistrat pensionar (fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), a chemat în judecată Ministerul Public -
ÎCCJ 2006-02-23
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 649/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 16 decembrie 2004, reclamantul B.M., magistrat pensionar, a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe l
ÎCCJ 2005-05-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2870/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2511/2004, Curtea de Apel București a admis acțiunea reclamantului T.C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchet
ÎCCJ 2005-11-04
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5315/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul B.N. a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând instanței ca, în contradic
ÎCCJ 2005-05-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2005
ă a diferențelor cuvenite acestuia pe perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2002, competența efectuării acestor operațiuni aparținând, conform art. 24 lit. e) din H.G. nr. 13/2004, Casei de Pensii a municipiului București. Recursurile sun
Sursă