ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3860/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 108 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul B.M. la o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta din 8 august 2003). Conform art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 246 din 2 februarie 2001 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 27 februarie 2001, inculpatul urmând să o execute separat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total având de executat 11 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. Conform art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest. Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 5 septembrie 2003, la zi. A fost condamnat inculpatul R.P. la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate, din pedeapsa de 7 ani și 10 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 24 din 29 ianuarie 1998 a Tribunalului Galați, definitivă la data de 9 decembrie 1998, prin decizia penală nr. 453 din 9 noiembrie 1998 a Curții de apel Galați, din care s-a constatat că a rămas de executat un rest de 975 zile. Conform art. 61 teza III C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 8 ani și 6 luni închisoare, cu restul rămas neexecutat de 975 zile din pedeapsa, aplicată prin sentința penală nr. 24 din 29 ianuarie 1998 a Tribunalului Galați dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 6 luni închisoare, sporită la 10 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză. În baza art. 14 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 C. civ., au fost obligați cei doi inculpați B.M. și R.P., în solidar, către partea civilă A.G., la plata sumei de 13.500.000 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 8.000.000 lei cu titlu de daune morale. Au fost respinse celelalte pretenții solicitate, ca nefondate. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Suma de 1.600.000 lei (câte 800.000 lei pentru fiecare inculpat) reprezentând onorariu apărător oficiu (din faza de urmărire penală și din instanță), s-a dispus a fi avansată, potrivit art. 189 C. proc.

pen., către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției. În baza art. 193 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat, către partea civilă A.G., la plata sumei de câte 750.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a reținut că, inculpații B.M. și R.P., recidiviști, fără ocupație, mergeau frecvent prin baruri, unde consumau băuturi alcoolice. Astfel, în seara de 8 august 2003, inculpații au mers la barul A., din cartierul Micro din municipiul Galați și, după ce au cumpărat câteva sticle cu bere, s-au așezat la o masă împreună cu alte două persoane. În jurul orelor 18,00, a venit la bar și partea vătămată A.G. și fiul acesteia A.A. și au consumat băuturi alcoolice. La masa acestora au venit mai întâi inculpatul R.P.

și apoi și inculpatul B.M., care a comunicat că are de vânzare un telefon mobil. Martorul A.A. a spus că ar vrea să cumpere telefonul, însă nu are suma de bani necesară și a propus că, în locul banilor, să dea un inel din aur, în greutate de 5 grame. Inculpații au acceptat propunerea, dar partea vătămată A.G. nu a fost de acord. La un moment dat, inculpatul R.P. a observat că partea vătămată purta la mâna dreaptă un inel din aur și sub pretextul că vrea să constate dacă este într-adevăr din aur, a solicitat inelul respectiv. După ce au obținut inelul, inculpații s-au ridicat de la masă și au părăsit localul. Deși partea vătămată și fiul acesteia au implorat pe inculpați să restituie inelul și se țineau după aceștia, inculpații au refuzat.

Întrucât partea vătămată insista să i se restituie inelul, inculpatul B.M. s-a întors către aceasta și a lovit-o cu pumnul în zona toracică doborând-o la sol, apoi s-a repezit spre fiul părții vătămate, care s-a refugiat la locuința bunicilor săi, urmărit de acest inculpat. După aceea, inculpatul R.P. s-a apropiat de partea vătămată, care era căzută pe stradă, și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele. Conform certificatului medico-legal, partea vătămată A.G. a suferit mai multe leziuni corporale între care și expulzie de natură traumatică a dinților 31, 32, 33 și 41 și mobilitate gr. I a dinților 34 și 42. Sentința a fost atacată cu apel de către cei doi inculpați, criticând-o sub aspectul cuantumului pedepselor, apreciat ca fiind prea mare în raport de faptele săvârșite.

Prin decizia penală nr. 239 din 28 aprilie 2004, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondate apelurile și; Conform art. 300 2 cu referire la art. 160 b C. proc. pen., instanța a constatat că măsura arestării preventive a inculpatului B.M. este legală și a menținut-o, iar în baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată aceluiași inculpat durata reținerii și arestării preventive, de la 5 septembrie 2003, la zi. Totodată, a constatat că inculpatul R.P. este arestat în altă cauză. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe apelanți să plătească statului, câte 1.500.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, în apel. S-a dispus ca suma de 800.000 lei (pentru 2 inculpați a câte 400.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, în apel, să fie virată în contul Baroului Galați, din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recurs ambii inculpați, invocând motivele prevăzute de art. 385 9 pct. 17 1 , 18 precum și pct. 14 C. proc. pen., solicitând, în principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru că fapta nu există, iar în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate, pe care le consideră ca prea mari. Criticile sunt nefondate. Din examinarea dosarului cauzei, se constată că instanțele de judecată au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, în concordanță cu probele administrate. Sub acest aspect, plângerile și declarațiile părții vătămate A.G. se coroborează cu recunoașterile de către aceasta din grup a inculpaților, în prezența apărătorului și martorilor asistenți, cu declarațiile martorului ocular A.A., cu declarațiile martorilor I.M., P.C., D.C., I.I.

și O.A., cu actul medico-legal și cu recunoașterile parțiale ale inculpaților, în sensul că au avut un conflict cu partea vătămată, în legătură cu un inel și că partea vătămată a fost bătută în acest conflict. Încadrarea juridică dată faptei este, de asemenea, corectă. Ca atare, în cauză nu s-a comis o eroare gravă de fapt și nici nu s-a făcut o greșită aplicare a legii, cum fără temei s-a invocat în recurs. Totodată, se constată că pedepsele aplicate sunt bine individualizate, reflectând just gravitatea faptei săvârșite, împrejurările în care s-a comis fapta și pericolul social ridicat al persoanei inculpaților. Sub acest ultim aspect, este de subliniat că inculpatul B.M., recidivist, a mai fost condamnat anterior de 2 ori pentru infracțiuni de furt calificat, iar inculpatul R.P., de asemenea, recidivist, a fost condamnat de mai multe ori, între care și pentru infracțiunea de tâlhărie, ceea ce învederează perseverență infracțională.

Totodată, este de reținut că aceștia sunt persoane violente și că pe parcursul procesului au dat dovadă de nesinceritate prin susținerile făcute, cu intenția vădită de a se sustrage de la răspundere penală sau de a și-o ușura, pe nedrept. Ca atare, pedepsele aplicate nu sunt prea mari, injust individualizate și deci nu este cazul a se reduce, ci dimpotrivă, se impune a se menține cuantumul fixat, pentru a se putea realiza scopul educativ-preventiv, prevăzut de art. 52 C. pen. Așadar, și critica referitoare la pedepse este lipsită de temei. Criticile formulate fiind, deci nefondate, și cum nu se constată nici motive care se pot lua în considerare din oficiu, recursurile declarate de cei doi inculpați urmează a se respinge ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.M., durata reținerii și arestării preventive, de la 6 septembrie 2003, la data prezentei decizii și a se constata că inculpatul R.P. este arestat în altă cauză. Totodată, urmează a-i obliga pe recurenți să plătească statului fiecare câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400.000 lei, reprezentând onorariile avocat oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.M. și R.P., împotriva deciziei penale nr. 239 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.M. durata reținerii și arestării preventive de la 5 septembrie 2003 la 8 iulie 2004. Constată că inculpatul R.P. este arestat în altă cauză. Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 iulie 2004.