ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4605/2005

Deliberând asupra recursului

de față, constată:

Prin sentința penală nr. 19

din 25 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a

penală și pentru cauze cu minori și familie, s-a respins, ca inadmisibilă,

plângerea formulată de petiționarul C.D. împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale emisă la data de 13 septembrie 2004, în dosarul nr. 152/P/2004

de P.N.A., secția de combatere a corupției.

S-a arătat în motivarea

sentinței că petiționarul nu a respectat dispozițiile art. 278 alin. (3) C.

proc. pen., potrivit cărora, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale, cel nemulțumit poate formula plângere la primul procuror sau la

procurorul general, după caz. Abia după respingerea plângerii formulate în

condițiile menționate, cel în cauză are la dispoziție posibilitatea de a se

adresa conform art. 278

1

C. proc. pen., cu plângere instanței de

judecată,

S-a reținut că, în speță,

petiționarul a omis etapa obligatorie a formulării plângerii la primul procuror

sau la procurorul general și s-a adresat direct instanței ceea ce face ca

plângerea să fie inadmisibilă.

Petiționarul a declarat

recurs în motivarea căruia a susținut că sentința este netemeinică și nelegală,

întrucât, la data de 13 septembrie 2004, a formulat plângere împotriva

rezoluției la procurorul șef de secție care, la data de 29 noiembrie 2004, i-a

comunicat prin adresa nr. 2689/II-2/2004 că plângerea i-a fost respinsă și în

raport cu această comunicare s-a adresat cu plângere Curții de Apel București,

conform art. 278

1

C. proc. pen.

În susținerea recursului

petiționarul a depus copia adresei nr. 2689/II-2/2004 emisă de P.N.A. prin care

i s-a comunicat, la locul de deținere că i-a fost respinsă plângerea împotriva

rezoluției dispusă în dosarul nr. 152/P/2004.

Examinând actele dosarului,

Curtea constată că recursul este fondat.

P.N.A., secția de combatere

a corupției, a înaintat instanței de recurs, împreună cu dosarul nr. 152/P/2004

și rezoluția din 29 noiembrie 2004 emisă de procurorul șef de secție, prin care

s-a respins plângerea petiționarului împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale.

Așa fiind, se constată că

înainte de a se adresa instanței cu plângere conform art. 278

1

C.

proc. pen., petiționarul a urmat procedura prevăzută de art. 278 alin. (3) C.

proc. pen., iar prima instanță greșit a respins plângerea ca inadmisibilă.

În consecință, recursul va

fi admis și se va casa hotărârea atacată.

Întrucât prima instanță nu a

soluționat fondul cauzei, pronunțându-se în exclusivitate asupra

admisibilității plângerii, se va dispune conform art. 355

15

pct. 2

lit. c) C. proc. pen., se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Conform art. 192 alin. (3)

C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, astfel

încât, onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat petiționarului, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de petiționarul C.D. împotriva sentinței penale nr. 19 din 25

februarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează sentința penală nr.

19/2005 și trimite cauza la Curtea de Apel București.

Onorariul, însumă de 40 lei

(400.000 lei) pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 august 2005.