ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4901/2004

Asupra

recursului în anulare de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

N.A., I.C., M.A. și alți 50 de reclamanți

nominalizați prin acțiune au chemat în judecată Ministerul Justiției în

calitate de ordonator principal de credite, Tribunalul Alba ca ordonator

secundar de credite și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., pentru a fi obligați la

restituirea sumelor încasate prin reținerea nelegală a procentului de 7% lunar

din salariu cu titlu de contribuție la fondul de asigurări de sănătate pe

perioada 1 ianuarie 2000–1 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflație

la data executării hotărârii.

Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a

invocat lipsa calității procesuale pasive atât a ministerului cât și a

Tribunalului Alba învederând pe de o parte, că respectivele sume au fost

reținute de Tribunalul Alba cu care reclamanții aveau raporturi de muncă, iar pe

de altă parte, că oricum, tribunalul a avut calitatea de intermediar între

reclamanți și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. în contul căreia au fost virate sumele

reținute de la reclamanți cu titlu de contribuție la asigurările de sănătate

Alba pe motiv că litigiul ar avea un caracter fiscal.

La rândul ei C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. a

invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului.

Tribunalului Alba, secția civilă,

prin sentința nr. 799 din 3 aprilie 2002 a respins excepția de necompetență

materială a tribunalului invocată de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

De asemenea, a respins și excepția lipsei

calității procesuale pasive a Tribunalului Alba.

A admis acțiunea și a obligat pârâta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

să restituie fiecăruia dintre reclamanți sumele reținute de pârâtul Tribunalul

Alba și încasate de pârâta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. cu titlu de CAS pe perioada 1

ianuarie 2000–30 martie 2001 reactualizate cu indicele de inflație până la data

de 2 septembrie 2002 și în continuare până la data executării integrale a

obligației conform celor specificate în dispozitiv.

A respins acțiunea promovată de reclamanții

F.M., R.M., J.M., F.V., M.D. și T.V.

A admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Justiției și în consecință a respins acțiunea

formulată de reclamanți împotriva acestui pârât.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă,

prin decizia nr. 2695 din 20 noiembrie 2002 a respins ca nefondat recursul

declarat de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. împotriva sentinței civile nr. 799 din 3

septembrie 2002 a Tribunalului Alba.

A respins ca tardiv recursul declarat de

reclamantele R.M., F.M., J.M.S. și F.V. împotriva aceleiași hotărâri.

Instanțele și-au întemeiat soluția în

ceea ce privește fondul pretențiilor pe dispozițiile art. 99 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 92/1992, potrivit cărora magistrații în activitate sau pensionari

precum și soțul sau soția și copii aflați în întreținerea acestora beneficiază

în mod gratuit de asistența medicală, medicamente și proteze.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat

recurs în anulare Procurorul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., susținând în esență că au fost

pronunțate cu încălcarea esențială a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1

alin. (2), art. 4, art. 6, art. 52 și art. 55 din Legea nr. 145/1997, din care

rezulta că magistrații nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la

plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Recursul în anulare este fondat.

Dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească deja evocate statuează pentru magistrați și

celelalte categorii de persoane menționate în text că beneficiază în mod

gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze.

Această gratuitate nu echivalează și cu

scutirea de plata contribuției bănești lunare pentru asigurările sociale de

sănătate, care constituie o situație distinctă.

Gratuitățile prevăzute de Legea nr. 92/1992

în art. 99 (pentru magistrați) și art. 141 (pentru personalul auxiliar) se acordă

numai în condițiile cuprinse în Legea nr. 145/1997 care, la art. 1 alin. (2) și

art. 4 instituie regula generală a obligativității asigurării.

De la această regulă există excepțiile

privitoare la persoanele scutite de plata contribuției pentru asigurările

sociale de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 și art. 55.

Întrucât magistrații nu sunt menționați

printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuții, se constată că,

numai prin greșita aplicare a prevederilor legale, tribunalul a admis acțiunea

reclamantei, soluție confirmată de curtea de apel.

În consecință recursul în anulare urmează

a fi admis, conform art. 330

3

alin. (1) și art. 314 C. proc. civ., a

casa hotărârile atacate și în fond a respinge acțiunea.

Pe cale de consecință se va respinge și

cererea de suspendare a executării hotărârilor atacate ca rămase fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat de

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva deciziei nr. 2695 din 20 noiembrie 2002 a Curții de Apel

Alba Iulia, secția civilă, și a sentinței civile nr. 799 din 3 septembrie 2002

a Tribunalului Alba.

Casează hotărârile atacate și, pe fond,

respinge acțiunea față de toți reclamanții, ca nefondată.

Respinge cererea de suspendare a

executării hotărârilor atacate prin recursul în anulare ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 iunie 2004.