ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.07.2002

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7241/2004

HOTĂRÂRE
09.07.2002
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7241/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2002)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată la 9 martie

2004 și înregistrată la Curtea de Apel Pitești, reclamantul D.A. a solicitat

instanței, lămurirea întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 11/2004,

datorate cu titlu de impozit pe salarii, pe perioada 9 iulie 2002 - 31

decembrie 2003.

Prin încheierea de ședință dată în Camera

de consiliu, la 7 aprilie 2004, Curtea de Apel Pitești a admis cererea, a

lămurit înțelesul dispozitivului sentinței civile nr. 11/2004, în sensul

obligării pârâtului, către reclamant, la restituirea impozitului pe salariu

perceput în perioada 9 iulie 2002 - 31 decembrie 2003, respectiv suma de

32.584.252 lei

Instanța a reținut că în cauză sunt

aplicabile prevederile art. 281

1

Împotriva acestei încheieri a

formulat recurs, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea recursului,

recurentul-pârât a arătat că cererea de lămurire a întinderii dispozitivului a

fost admisă în mod nelegal, deoarece suma stabilită de instanță nu are nici un

suport probator, ea reprezentând cifra indicată de reclamant.

Analizând recursul formulat, în

raport cu dispozițiile art. 304 și 304

1

admite pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea formulată la 14 august

2002, reclamantul-intimat D.A. a chemat în judecată în calitate de pârât,

Ministerul Finanțelor Publice, solicitând recunoașterea dreptului de a

beneficia de scutire la plata impozitului pe salariu, precum și restituirea

sumelor percepute cu titlu de impozit, pe o perioadă de 3 ani, anterioară

introducerii acțiunii.

Acțiunea care a format obiectul

dosarului nr. 5040/2003, a fost soluționată prin sentința civilă nr. 11/2004,

în sensul admiterii în parte și a obligării pârâtului, să restituie

reclamantului, impozitul pe salariu, perceput în perioada 9 iulie 2002 - 31

decembrie 2003.

Această sentință a fost pronunțată

în limitele învestirii prin acțiunea introductivă de instanță, în sensul că au

fost soluționate în baza probelor administrate, cele două capete de cerere cu

care instanța a fost învestită (recunoașterea dreptului de a fi scutit de

impozit, restituirea impozitului pe salariu).

De precizat este faptul că reclamantul-intimat

nu a precizat niciodată pe parcursul procesului, care este suma ce urmează a fi

restituită ca impozit pe salariu și nici nu a solicitat probe în acest sens.

Sentința civilă nr. 11/2004 a rămas

definitivă și irevocabilă, ca urmare a respingerii recursurilor formulate de

ambele părți, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. pronunțată la

28 septembrie 2004.

Potrivit dispozițiilor art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la

înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, părțile pot cere

instanței care a pronunțat hotărârea, să lămurească dispozitivul”.

În cauza de față însă, instanța nu a

procedat la o „lămurire” a dispozitivului, ci la o „completare” a lui cu o sumă

de bani pe care reclamantul nu a solicitat-o prin acțiune valorică, ci doar ca

perioadă în timp, cuantumul acesteia fiind stabilit doar în raport cu

susținerile reclamantului.

Este evident că în acest fel se

stabilește pe calea unei cereri de lămurire a dispozitivului, obligația

recurentului, la plata unei sume de bani al cărui cuantum este contestat de

acesta, fiind determinat în afara probatoriului administrat în cauza finalizată

prin sentința nr. 11/2004.

De altfel, așa cum s-a arătat prin

acțiune, instanța a fost învestită prin cel de-al doilea capăt de cerere, să

oblige pârâtul, la restituirea impozitului pe ultimii 3 ani, stabilirea

cuantumului fiind eventual o problemă de executare, perioada fiind concret și

clar stabilită prin hotărârea pronunțată, respectiv 9 iulie 2002 - 31 decembrie

2003.

În consecință, în raport cu cele mai

sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi

admis, încheierea din 7 aprilie 2004, casată și pe fond, cererea de lămurire a

dispozitivului sentinței civile nr. 11/2004, respinsă.

Admite recursul declarat de

Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Argeș, împotriva încheierii din 7 aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5040/F/CONT/2003,

de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează încheierea din data de 7

aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5040/F/CONT/2003, de Curtea de Apel

Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și rejudecând,

respinge cererea de îndreptare formulată în baza art. 281

1

civ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3014/2003
, respectiv ale Legii nr. 32/1991, republicată, privind contenciosul administrativ, care este norma de drept generală. Considerând hotărârea nelegală și netemeinică, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și casarea sent
ÎCCJ 2005-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5827/2005
aceștia nu au parcurs procedura prealabilă sesizării instanței, prevăzută de art. 42 alin. (1) din O.U.G. nr. 177/2002. Împotriva încheierii din 1 aprilie 2005 și a sentinței nr. 1012/2005, pronunțate de Curtea de Apel București, secția de
ÎCCJ 2003-09-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2825/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 7 mai 2002, reclamantul T.V. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, solicitând ca pârâtul să-
ÎCCJ 2011-06-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3224/2011
ce privește soluția pe fondul cauzei, se precizează că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală întrucât nu a ținut seama de faptul că sumele ce se solicită a se acorda rezultă din raporturi juridice fiscale, fiind aplicabile în spe
ÎCCJ 2003-10-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3098/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 8 ianuarie 2002, la Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC A. SA a solicita
Sursă