ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6780/2004

Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 158 din 30 septembrie 2003, Judecătoria Făget a dispus condamnarea inculpaților: - G.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. De asemenea, l-a condamnat pe același inculpat la o amendă penală în cuantum de 3.000.000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 193 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. art. 34 lit. d) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și stabilește pentru inculpat un termen de încercare de 5 ani. - George Aurel la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 193 C. pen. și insultă, prevăzută de art. 205 C. pen. În baza art. 81 și art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a pedepsei aplicate și a stabilit pentru inculpatul G.A. un termen de încercare de 3 ani.

Inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 5.000.000 lei, reprezentând daune morale către partea civilă G.M. În baza art. 191 C. proc. pen., instanța a obligat pe fiecare inculpat la cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt, că în data de 11 februarie 2003, cei doi inculpați în stare de ebrietate au intrat în curtea imobilului părții vătămate și i-au comunicat fiului acesteia să se prezinte la postul de poliție a doua zi, întrucât între ei existau neînțelegeri, cu privire la o sumă de bani, despre care inculpații afirmau că partea vătămată le-o datorează. După câtva timp de la această discuție, inculpații au revenit și găsindu-l în fața porții pe fiul părții vătămate au început să-l înjure și să-l amenințe că îi va da foc la casă.

Sesizând intenția celor doi inculpați de a intra în curte, fiul părții vătămate le-a interzis acest lucru și le-a solicitat de mai multe ori să plece acasă, ceea ce inculpații au refuzat să facă. Împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Făget a declarat recurs în anulare procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numai în ceea ce-l privește pe inculpatul G.D., pentru motivul că, în cauză, instanța a pronunțat o hotărâre contrară legii, dispunând suspendarea condiționată a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată acestui inculpat. S-a solicitat în consecință, admiterea recursului în anulare, casarea sentinței penale și rejudecarea cauzei în limitele arătate în motivarea recursului formulată în scris la dosar.

Recursul în anulare este fondat, în sensul celor ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 81 alin. (2) C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani și sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) și c). Rezultă deci, că, în situația în care instanța va aplica o pedeapsă mai mare de 2 ani închisoare, în caz de concurs de infracțiuni, va trebui să se orienteze spre o altă modalitate de individualizare a acesteia, decât suspendarea condiționată. Așa fiind, cum în cauză, inculpatul G.D. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă mai mare de 2 ani închisoare, în condițiile art. 33 lit. a) C. pen., instanța nu putea dispune suspendarea condiționată a acesteia.

În consecință, recursul în anulare va fi admis, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai în ceea ce-l privește pe inculpatul G.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 158 din 30 septembrie 2003 a Judecătorie Făget, privind pe inculpatul G.D. Casează în parte sentința penală atacată numai în ce privește latura penală a cauzei și numai în ceea ce-l privește pe inculpatul G.D. și în rejudecare: Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente. Reține în favoarea inculpatului circumstanțele judiciare atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și reduce pedepsele: - de la 3.000.000 lei amendă penală la 2.500.000 lei amendă penală pentru, infracțiunea de „amenințare”, prevăzută de art. 193 C. pen.; - de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de „violare de domiciliu”, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), combinat la art. 34 lit. d) C. pen., contopește pedepsele de mai sus și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește un termen de încercare de 4 ani. În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. În baza art. 189 alin. (1) C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 400.000 lei, pentru inculpatul G.D., se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2004.