ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7305/2004

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23

ianuarie 2001 reclamanții P.M. și P.N. au chemat în judecată pe pârâtul

Spitalul județean Vâlcea solicitând obligarea acestuia la respectarea dreptului

de proprietate asupra imobilului „Vila Oltul” și a terenului aferent în

suprafață de 6000 mp situat în Călimănești, județul Vâlcea.

Ulterior au fost introduși în cauză

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D.G.F.P. Vâlcea,

orașul Călimănești reprezentat prin primar, Clinica de Balneofizioterapie și

Recuperare Medicală București, Institutul de Medicină Fizică,

Balneoclimatologie și Recuperare Medicală.

După un prim ciclu procesual în care

au fost pronunțate, în fond, sentința civilă nr. 120 din 19 iulie 2001 a

Tribunalului Vâlcea și în apel, decizia civilă nr. 87 din 2 noiembrie 2001 a

Curții de Apel Pitești, Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, prin decizia

nr. 4624 din 17 decembrie 2002, a admis apelul pârâtului Spitalul Județean

Vâlcea, a casat cele două hotărâri și a trimis cauza spre rejudecare la

instanța de fond.

Instanța supremă a reținut că cele

două instanțe au constatat temeinicia acțiunii în revendicare fără a clarifica

pe deplin calitatea procesuală activă a reclamanților. Era necesar să se

verifice dacă este respectată regula unanimității, în sensul în care acțiunea

trebuia promovată de toți copărtașii cărora le aparține proprietatea

revendicată, mai ales că nu s-a probat că s-a realizat o ieșire din indiviziune

între succesorii acceptanți. Se constată că, în cauză, împrejurările de fapt nu

au fost pe deplin lămurite. Se indică ca instanța de trimitere să dispună

suplimentarea probelor în ce privește calitatea procesuală activă a

reclamanților; în stabilirea rezultatului demersului întreprins de aceștia în a

încasa despăgubirile pentru vila „Oltul”, în litigiu, în baza Legii nr.

112/1995, precum și în determinarea subiectului obligației corelative,

respectiv persoana care deține bunul imobil și care urmează a fi obligată la

restituirea acestuia.

În rejudecare la Tribunalul Vâlcea

reclamanții formulează precizări la cererea de chemare în judecată arătând, în

esență, că în legătură cu despăgubirile, conform Legii nr. 112/1995, nu a

solicitat și nu a încasat asemenea despăgubiri. Se formulează și o cerere de

intervenție în interes propriu de către C.O. și C.A., invocând drept indiviz de

proprietate asupra imobilului în litigiu.

Tribunalul Vâlcea, prin sentința

civilă nr. 508 din 21 octombrie 2003 a pronunțat următoarea soluție.

„Respinge excepția tardivității

introducerii în cauză, respectiv a formulării cererii de chemare în garanție de

către Spitalul județean Vâlcea (f. 56, dosar nr. 672/2001) a Statului Român,

prin Ministerul Finanțelor, cu sediul în Municipiul București, reprezentat de D.G.F.P.

Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea.

Respinge excepția lipsei calității

procesuale active a reclamanților P.M., cu domiciliul în Municipiul București,

și P.N., domiciliat în București, și a intervenienților în interes propriu și

în calitate de reclamanți C.O., domiciliat în Caracal, județul Vâlea și C.A.I.,

domiciliat în orașul Caracal, Olt, invocată de pârâtul Spitalul județean Vâlcea,

Clinica de Recuperare Medicină Fizică, Balneologie, Călimănești, cu sediul în

Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea.

Admite excepția lipsei calității

procesuale pasive ridicată de pârâții: Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice București, reprezentat de D.G.F.P. Vâlcea, Institutul de medicină

fizică, balneoclimatologie și recuperare medicală cu sediul în Municipiul

București, și orașul Călimănești prin primar ing. D.G.

Admite acțiunea principală de la f.

1–2 dosar nr. 672/2001 formulată de reclamanții P.M. și P.N.N. și cererea de

intervenție în interes propriu, cât și cererea de introducere în cauză a

petenților C.O. și C.A.I. de la filele 83 verso și 86–87, dosar nr. 1629/2003

din 3 iunie 2003 față de pârâtul Spitalul județean Vâlcea, Clinica de

recuperare, medicină fizică și balneologie Călimănești și în consecință;

Obligă pe acest pârât să respecte

petiționarilor-reclamanți și intervenienți în interes propriu, dreptul de

proprietate și posesie cu privire la imobilul „VILA OLTUL” și terenul aferent

în suprafață de 2807 mp, ambele situate în orașul Călimănești, județul Vâlcea,

astfel cum sunt identificate și individualizate în raportul de expertiză

tehnică judiciară, întocmit de expert ing. M.C., aflat la filele 68-72, dosar

nr. 672/2001, schița de la fila 72 făcând parte integrantă din prezenta

hotărâre.

Respinge acțiunea și cererile de

intervenție în contradictoriu cu pârâții orașul Călimănești, prin primar,

introdus în cauză în calitate de pârât, ca pretins titular al dreptului de

către Spitalul județean Vâlcea prin cererea de la fila 57, dosar 672/2001, I.M.F.B.R.M.

București, citat în cauză ca pârât pentru opozabilitatea hotărârii, cât și cererea

de introducere în cauză, chemare în garanție formulată de Spitalul județean

Vâlcea la fila 56, același dosar, a Statutului român, prin Ministerul

Finanțelor Publice București reprezentat de D.G.F.P. Vâlcea, cereri precizate

ulterior.”

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel pârâtul Spitalul Județean de Urgență Vâlcea.

Ca motive de apel au fost invocate,

în esență, următoarele: sunt insuficiente dovezile privind calitatea procesuală

a părților reclamante și interveniente; a fost reținut dreptul e proprietate

indiviz de 10% al intervenienților fără a se proba acest lucru; testamentul nu

a fost deschis în condițiile legii (art. 892 C. civ.); reclamantul P.N. nu are

vocație succesorală; nu a fost probată o ieșire din indiviziune cu privire la

imobilul în litigiu pentru a se stabili cotele părți ce revin fiecăruia; prin

decizia civilă nr. 2996 din 3 noiembrie 2000 în dosarul 4834/2000 a Curții de

Apel Pitești s-a stabilit că imobilul revendicat excede beneficiului

restituirii în natură, fiind întrunite prevederile art. 1201 C. civ.; imobilul

în litigiu face parte din domeniul public al Statului conform Legii nr.

213/1998, folosința aparținând Clinicii B.T.F. din structura Spitalului

Județean de Urgență Vâlcea.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

civilă nr. 257 din 22 februarie 2004, a admis apelul pârâtului Spitalul

Județean de Urgență Vâlcea, a schimbat în tot sentința apelată și a respins

acțiunea reclamanților P.M. și P.N.

Pentru a pronunța această soluție

instanța de apel a apreciat că în cauză operează autoritatea de lucru judecat;

prin decizia civilă nr. 2996/R din 3 noiembrie 2000 a Curții de Apel Pitești

s-a stabilit irevocabil că imobilul a cărui restituire se solicită a fost

trecut legal în proprietatea statului, foștii proprietari sau moștenitorii

acestora fiind îndreptățiți să primească despăgubiri, astfel încât nu se poate

reveni și statua printr-o altă hotărâre o altă situație juridică a imobilului.

Mai mult, se arată că principiul lucrului judecat împiedică și contrazicerile între

două hotărâri, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările

făcute printr-o hotărâre judecătorească să nu fie contrazise printr-o hotărâre

ulterioară, dată în alt proces.

Împotriva acestei ultime hotărâri au

declarat prezentul recurs reclamanții P.N. și P.M. precum și intervenienții C.A.I.

și C.O.V.

În esență, prin ambele recursuri se

critică hotărârea atacată susținându-se că în cauză nu există autoritate de

lucru judecat, astfel că prevederile art. 1201 C. civ. nu sunt aplicabile. Se

referă și la aspecte de fond ale litigiului care în opinia recurenților duc la

admiterea acțiunii lor.

Recursurile sunt fondate în limita

și pentru considerentele ce urmează:

Susținerile instanței de apel, cu

privire la autoritatea lucrului judecat astfel cum este reglementată de art.

1201 C. civ., precum și cele referitoare la imposibilitatea existenței

contradicțiilor între două hotărâri judecătorești sunt corecte în principiu,

numai că, în pricina dedusă judecății, nu se poate pune, sub aspect legal, îndeplinirea

condițiilor pentru a opera excepția autorității lucrului judecat, astfel:

Curtea Supremă de Justiție,

investită cu judecarea primului recurs formulat de Spitalul județean Vâlcea, a

avut de soluționat, ca motiv de casare, aceeași excepție invocată indirect dar

explicit prin notele scrise.

Casarea sentințelor recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare s-a făcut pentru alt motiv, astfel cum s-a

arătat în dezvoltarea evoluției litigiului.

Decizia civilă nr. 2996 din 3

noiembrie 2000 a Curții de Apel Pitești nu poate fi considerată, față de

actualul litigiu, ca fiind „autoritate de lucru judecat” deoarece nu are

legătură cu acest litigiu.

Prin hotărârea citată se stabilește

că: se admit recursurile declarate de P.M., P.N. și Comisia Județeană Vâlcea

pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, se casează decizia civilă nr. 1326 din 26

iunie 2000 a Tribunalului Vâlcea, iar în fond (în ce privește imobilul în

litigiu) trimite cauza Comisiei județene Vâlcea pentru aplicarea Legii nr.

112/1995 în scopul pronunțării asupra despăgubirilor aferente Vilei „Oltul”.

Rezultă deci că, temeiurile juridice

ale celor două acțiuni nu sunt identice.

În plus, instanța de apel prin

hotărârea recurată a respins acțiunea reclamanților, fără a se pronunța cu

privire la cererile de intervenție.

În consecință, se impune casarea

hotărârii atacate cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel pentru a

examina toate motivele de apel invocate, precum și dacă instanța de fond s-a

conformat celor stabilite de Curtea Supremă de Justiție prin decizia civilă nr.

4624 din 17 decembrie 2002.

Față de cele ce preced recursul va

fi admis, decizia atacată casată, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță

pentru rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de

reclamanții P.M. și P.N. și intervenienții C.A.I. și C.O.V. împotriva deciziei

civile nr. 257/A din 12 februarie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Casează decizia recurată și trimite

cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 decembrie 2004.