ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3537/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12 din 21

ianuarie 2004, Tribunalul Suceava a dispus, printre alții, condamnarea

inculpatului U.D., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a), cu aplicarea art.

75 lit. c), art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen., la 4 ani închisoare.

S-a constatat recuperat prejudiciul

cauzat părții vătămate O.M. și au fost obligați inculpatul și condamnatul în

cauză B.M. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că, în seara zilei de 6 iulie 2002, inculpatul a

plecat împreună cu partea vătămată O.M. de la stâna numitului C.C. (unde lucrau

ca ciobani) la discotecă, unde au consumat băuturi alcoolice. Observând

inculpatul că partea vătămată deține o sumă mai mare de bani, a hotărât să-l

deposedeze, despre care l-a încunoștințat și pe minorul inculpat B.M., cu care

s-a întâlnit în afara discotecii.

În jurul orelor 0,30, partea

vătămată a plecat din discotecă împreună cu cei doi inculpați și martorul S.V.

Pe drum inculpatul a lovit partea vătămată cu o sticlă de votcă în cap și după

ce aceasta a căzut la pământ, cei doi inculpatul și condamnatul în cauză au

continuată să o lovească cu piciorul și pumnii, sustrăgându-i 450.000 lei, sumă

ce a fost împărțită de cei doi.

În urma loviturilor, partea vătămată

a suferit leziuni ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul minor a fost expertizat

psihiatric, constatându-se prin raport că acesta a comis fapta cu discernământ.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul, în sensul schimbării încadrării juridice a faptei în

infracțiunea, prevăzută de art. 180 C. pen. și pe cale de consecință reducerea

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 72 din 1

martie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat.

Și împotriva deciziei pronunțată de

instanța de control judiciar, inculpatul a declarat recurs reiterând motivele

invocate în fața instanței de apel, respectiv schimbarea încadrării juridice a

faptei de tâlhărie în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.

180 C. pen. și în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.

Recursul este nefondat.

Curtea, analizând hotărârile

pronunțate prin prisma motivelor de recurs invocate, care se încadrează în

dispozițiile art. 385

9

pct. 17

1

și respectiv 385

9

pct. 14 C. proc. pen., constată că, s-a făcut o corectă încadrare juridică a

faptei și o justă individualizare.

Ori, probatoriul administrat (declarațiile

părții vătămate, procesul-verbal de confruntare între inculpat și condamnatul

în cauză, declarațiile martorilor) demonstrează că inculpatul folosind violența

a deposedat partea vătămată de suma de bani, încât primul motiv de recurs este

neîntemeiat și va fi înlăturat ca atare.

Nici sub aspectul individualizării

pedepsei nu se justifică casarea hotărârilor, reținând că instanțele au dat

eficiența necesară dispozițiilor art. 76 lit. b) C. pen., atâta timp cât

infracțiunea a fost săvârșită în condițiile circumstanței agravante, prevăzută

de art. 75 lit. c) C. pen., cât și pericolului deosebit de grav al infracțiunii

săvârșite.

Ca atare, Curtea în temeiul

prevederilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul U.D., împotriva deciziei penale nr. 72 din 1 martie 2004 a Curții de

Apel Suceava, ca nefondat.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în

care se include și suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 iunie 2004.