ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 968/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 27 februarie 2004, reclamanta G.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 9129 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a născut la 18 octombrie 1943, în localitatea Sititelec, dar tatăl ei, S.I., refugiat, a înregistrat-o la Primăria Nojorid, în ianuarie 1944, când a putut trece în Ungaria, după care s-a întors în refugiu. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 255/CA - PI din 29 martie 2004, a admis în parte, acțiunea, a anulat hotărârea nr. 9192 din 30 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 22 ianuarie 1944 - 6 martie 1945. Pentru a soluționa astfel, instanța a reținut că tatăl reclamantei, S.I., a fost refugiat în perioada 2 septembrie 1942 - noiembrie 1945 și că reclamanta s-a născut la data de 22 ianuarie 1944, când părinții se aflau în refugiu. Nemulțumită de sentința sus-menționată a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, pe care o consideră nelegală și netemeinică. În motivarea cererii de recurs s-a arătat că recurenta s-a născut la data de 22 ianuarie 1944, în localitatea Chisirid, localitatea de domiciliu, ceea ce infirmă faptul că mama acesteia a fost plecată în refugiu.

Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu. Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în perioada în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia. Tatăl reclamantei, S.I., a fost trecut în indexul cu evidența refugiaților români din Ungaria, conform extrasului nr. 6038 din 23 octombrie 2003, eliberat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Bihor.

Din declarațiile martorilor P.D. și I.D. rezultă că reclamanta, împreună cu părinții săi, au fost refugiați în perioada mai 1942 - noiembrie 1945, din localitatea Chisirid, în localitatea Sititelec, iar adeverința eliberată de Parohia Ortodoxă Sititelec, atestă că reclamanta a fost botezată în localitatea de refugiu a părinților, ceea ce confirmă situația de refugiat a reclamantei. În consecință, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 225/CA - PI din 29 martie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2005.