ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3778/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 65 din 13

februarie 2004, Tribunalul Dâmbovița a respins, ca nefondată, cererea de

contopire a pedepselor formulată de condamnatul I.N.

S-a motivat că nu este îndeplinită

cerința executabilității pentru toate pedepsele aflate în concurs.

Recursul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Dâmbovița a fost admis de Curtea de Apel Ploiești prin decizia

penală nr. 177 din 11 aprilie 2004.

În consecință, s-a desființat

sentința și s-a recalificat cererea condamnatului ca fiind o contestație la

executare, cerere ce a fost admisă și, în consecință, s-a anulat mandatul de

executare 1191/1996 al Judecătoriei Oravița.

S-a reținut că față de condamnat au

fost emise două mandate de executare primul cu nr. 1191 din 30 iulie 1996, emis

de Judecătoria Oravița pentru executarea pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 701 din 24 iulie 1996 și cel de-al doilea cu nr.

85/1996 emis de Tribunalul Bihor pentru pedeapsa de 14 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 64/1996.

Ulterior, sentința penală nr.

701/1996 a Judecătoriei Oravița, a fost casată de Tribunalul Caraș Severin și

s-a redus pedeapsa pentru una din infracțiuni de la 2 ani la un an și s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, dar tribunalul a omis să

anuleze mandatul de executare nr. 1191/1996, nelegalitate îndreptată de Curtea

de Apel Ploiești.

Împotriva deciziei, condamnatul I.N.

a declarat recurs, motivat de faptul că nu este clar dispozitivul deciziei.

Examinând motivul de recurs, prin

prisma deciziei de Apel Ploiești, se constată că nu este întemeiat, în mod

corect instanța a admis contestația, modul de rezolvare fiind în favoarea

condamnatului.

Față de aceste motive, recursul este

nefondat și conform art. 385

15

pct. 1 lit. b), va fi respins, iar

condamnatul obligat la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul I.N. împotriva deciziei penale nr. 177 din 21 aprilie

2004 a Curții de Apel Ploiești.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

iulie 2004.