ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2674/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 19 aprilie

2011 reclamantul M.B.S. a chemat în judecată Agenția Națională de Integritate,

solicitând anularea Raportului de evaluare nr. 39620/G/II din 28 martie 2011

prin care s-a stabilit starea sa de incompatibilitate, întrucât în perioada 1

septembrie 2008 - 25 februarie 2010 ar fi deținut simultan funcția de consilier

al primarului și calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al

Comunei Popești, județul Iași.

În motivarea cererii,

reclamantul a învederat că susținerea pârâtei este eronată, întrucât, odată cu

numirea sa în funcția de consilier personal al primarului, a încetat de drept

calitatea de consilier local. De altfel, a arătat reclamantul, după încheierea

contractului individual de muncă ca și consilier al primarului la 1 septembrie

2008, nu a mai desfășurat nicio activitate în calitate de consilier local.

Prin Sentința nr. 213

din 27 iunie 2011 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul s-a aflat în stare de

incompatibilitate, întrucât a deținut inițial de la 18 iunie 2008 calitatea de

consilier local, iar începând din 1 septembrie 2008 și pe aceea de angajat în

aparatul de specialitate al primarului.

Astfel, s-a constatat

că, deși reclamantul nu a exercitat efectiv funcția de consilier local ulterior

datei de 1 septembrie 2008, el nu și-a manifestat expres voința de a opta

pentru una din cele două calități incompatibile, în termenul de 60 de zile

prevăzut de Legea nr. 161/2003, care să fie materializată într-o hotărâre de

consiliu local.

De asemenea, instanța

a reținut că în fapt, postul de consilier local a fost vacantat doar în

februarie 2010, după ce reclamantul a formulat cerere de demisie.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul M.B.S., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Reclamantul a

reiterat apărarea privind încetarea de drept a calității de consilier local,

neavând aplicabilitate prevederile art. 91 din Legea nr. 161/2003 care se

referă la ipoteza în care funcția ce atrage starea de incompatibilitate

preexista validării în consiliul local.

S-a mai arătat că

formalitățile pentru constatarea încetării mandatului de consilier local

reveneau prefectului și consiliului local, împrejurarea că în februarie 2010

reclamantul și-a prezentat demisia nefiind de natură să atragă aplicabilitatea

prevederilor art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 393/2004.

Reclamantul a

învederat și faptul că pârâta și-a întemeiat raportul de evaluare pe

dispozițiile Legii nr. 176/2010, iar perioada pentru care s-a constatat starea

de incompatibilitate este anterioară intrării în vigoare a actului normativ

sus-menționat, aspect în raport de care întreaga procedură desfășurată de

Agenția Națională de Integritate este lovită de nulitate.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare.

Astfel, susținerea

privind nulitatea procedurii desfășurate de pârâtă nu are temei legal,

întrucât, potrivit art. 34 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților publice și pentru modificarea și

completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea

Agenției Naționale de Integritate, verificările aflate în curs de desfășurare

la agenție la data intrării în vigoare a actului normativ - ca în speță -

continuă, potrivit procedurii prevăzute de aceasta și, de asemenea, se mențin

probele administrate și actele procesuale efectuate anterior.

Din actele dosarului

rezultă că reclamantul în perioada 1 septembrie 2008 - 25 februarie 2010 s-a

aflat în stare de incompatibilitate, deoarece prin HCL Popești nr. 26 din 17

iunie 2008 a fost validată alegerea sa ca și consilier local, iar prin

Dispoziția nr. 804 din 1 septembrie 2008 s-a dispus numirea în funcția de

consilier în aparatul de specialitate al primarului, demisia din prima calitate

intervenind la 25 februarie 2010.

În art. 88 alin. (1)

lit. c) din Legea nr. 161/2003, astfel cum a fost modificat prin art. 132* din

Legea nr. 215/2001 introdus prin Legea nr. 286/2006, se prevede că funcția de

consilier local este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau

angajat cu contract individual de muncă în aparatul de specialitate al

primarului.

Potrivit art. 91

alin. (1) din Legea nr. 161/2003 actualizată, starea de incompatibilitate

intervine după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării

mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.

Reclamantul avea

obligația ca în cel mult 15 zile de la numirea sa în aparatul de specialitate

al primarului să renunțe la funcția pe care o deținea anterior, de consilier

local, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

Referitor la

susținerea reclamantului privind încetarea de drept a calității de consilier

local în caz de incompatibilitate, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr.

393/2004, este de menționat că, în conformitate cu dispozițiile alineatului 3

al aceluiași text, această situație - de încetare a mandatului înainte de

expirarea duratei normale - trebuie constatată printr-o hotărâre a consiliului

local care să ia act și să declare vacant locul respectiv.

În consecință,

întrucât starea de incompatibilitate nu a fost adusă la cunoștința consiliului

local care să declare locul vacant, nu se poate susține că ar fi intervenit

încetarea de drept.

În fapt, starea de

incompatibilitate a încetat de abia după data de 25 februarie 2010 când

reclamantul a demisionat din calitatea de consilier local, după ce anterior, la

25 ianuarie 2010 fusese înregistrată la pârâtă o sesizare privind starea de

incompatibilitate.

În raport de cele

expuse mai sus, criticile aduse sentinței fiind neîntemeiate, Curtea va

respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de M.B.S., împotriva Sentinței nr. 213 din 27 iunie 2011 a Curții de

apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 30 mai 2012.