ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2003/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/26.03.2015, emis de pârâtă.

Prin sentința nr. 201 din 10 decembrie 2015, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A., invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

II.Analiza cererii de recurs

Dintr-un început trebuie subliniat că din cuprinsul recursului au fost selectate doar motivele vizând conflictul de interese.

Astfel recurentul nu neagă organizarea la nivelul comunei al cărei Primar era a unei proceduri pentru ocuparea funcției de secretar al comunei, concurs la care a participat și, prin câștigarea lui, prin Dispoziția sa nr. 202/12.04.2012 s-a numit pe sine în funcția de secretar al comunei Puiești județului Vaslui.

Apărările sale constând în aceea că după data de 20.06.2012 exercitarea atribuțiilor acestei funcții au fost delegate unei peroane din cadrul Primăriei, funcția de secretar fiind vacantată nefiind deținuta de către acesta. Chiar daca a fost admis pe acel post la concurs, nu a deținut, indeplinit sau exercitat funcția publica de Secretar niciun moment, precum și aceea că în conformitate cu dispozițiile imperative prevăzute în art. 70 din Legea nr. 161/2003, nu sunt intrunite in ceea ce privește strict situația de fapt descrisa și motivata mai sus, cum de asemenea, nici indiciile de incalcare a disp. art. 301 din C. pen. expuse de intimata pe pag. 7 din 9 a raportului nu sunt incidente pentru motivul neindeplinirii in mod imperativ a existentei, in primul rând pe latura administrativa "unui interes personal de natura patrimoniala", și nici pe latura penala " a unui folos patrimonial obținut, sunt fundamentate pe neobținerea uni fals de natură patrimonială întrucât nu a exercitat cumulativ cele două funcții.

În realitate interesul personal de natură patrimonială la care fac referire dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 nu pot fi privite doar din perspectiva îngustă dorită de recurent, în fapt solicitarea sa, în calitate de primar pentru demararea procedurilor de organizare a concursului pentru ocuparea funcției de secretar al Comunei, participarea la concurs, pentru a nu mai vorbi despre autonumirea sa în această funcție prin Dispoziția nr. 202/12.04.2012 adică cu foarte puțin timp înainte de expirarea mandatului de Primar, vădesc de necontestat un interes patrimonial direct.

Astfel, folosul material, rezultă fără dubiu din însăși intenția sa recunoscută de altfel încă din începutul cererii introductive "urma să exercite această funcție începând cu 11.06.2012, în cazul în care, în urma alegerilor din 6.06.2012 nu mai obținea validarea unui alt mandat de Primar".

Din perspectiva acestor argumente motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este incident.

Cu referire la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a invocat greșita aplicare a dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, însă nu doar semnarea Dispoziției nr. 202/12.03.2012 de numire a sa în funcția publică se circumscrie acestor prevederi ci și semnarea adresei nr. x/11.01.2012 transmisă Agenției Naționale a Funcționarilor Publici București solicitând avizarea pentru demararea procedurilor de organizare a concursului pentru ocuparea funcției de secretar al comunei Puiești, premeditând astfel participarea sa la concursul pentru ocuparea funcției de secretar al comunei Puiești.

Totodată, are a se reține și susținerea ANI, necontestată de recurent conform căreia în conformitate cu dispozițiile art. 58 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, Instituția Prefectului - Județul Vaslui, prin adresa nr. x/08.10.2013 a pus în vedere Primăriei comunei Puiești să dispună vacantarea postului de secretar al unității administrativ-teritoriale Puiești și demararea procedurii de ocupare a funcției publice de secretar al comunei Primăria comunei Puiești reprezentată prin Primarul comunei A. până la întocmirea prezentului raport de evaluare, nu a dispus vacantarea postului de secretar și nici nu a demarat procedura de ocupare a funcției publice de conducere.

Rezultă fără tăgadă urmărirea unui interes concret de natură patrimonială de către recurent, astfel că soluția instanței de fond apare ca temeinică și legală.

Având în vedere că, în raport de analiza mai sus realizată motivelor de recurs exprese nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 201 din 10 decembrie 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 mai 2018.