ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 394/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională De Integritate, împotriva Raportului de Evaluare întocmit de pârâtă se solicită, ca în contradictoriu cu aceasta, să se dispună anularea raportului de evaluare întocmit de către pârâtă la data de 17.12.2013 în Lucrarea nr. 42724/S/II/02.10.2013 prin care s-a constatat ca s-a încălcat regimul juridic al incompatibilităților de către A., persoana care a făcut obiectul evaluării, concluziile acestuia fiind neîntemeiate și nefondate; obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta.

Prin Sentința civilă nr. 97 din 31 martie 2016 Curtea de Apel Cluj, secția a III- a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect conflict de interese/incompatibilitate - constatate de ANI.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în integralitate a sentinței recurate, cu consecința admiterii cererii deduse judecății astfel cum a fost formulată, în sensul anulării actului administrativ atacat, respectiv Raportul de evaluare nr. x/17.12.2015.

Recurentul a indicat ca temei drept dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., susținând în esență următoarele aspecte:

Concluziile raportului de evaluare sunt nefondate întrucât situația descrisă în raportul de evaluare nu se verifică prin prisma dispozițiilor legale incidente și a împrejurărilor de fapt.

Se reține în esență faptul că reclamantul-recurent se face vinovat de încălcarea dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003; în concret starea de incompatibilitate fiind generată de exercitarea funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al orașului Baia Sprie concomitent cu exercitarea funcției de consilier în cadrul aparatului de specialitate al Primarului (Cabinetul orașului Baia Sprie).

Analiza stării de incompatibilitate trebuie făcută prin raportare la dispozițiile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, unde se face distincția între aparatul propriu al consiliului local, aparatul propriu al Primarului și cabinetul Primarului, respectiv unul este definit de art. 61 alin. (3) (Aparat de specialitate), iar celălalt de art. 66 alin. (1) (Cabinetul Primarului).

Consideră că instanța de fond a dat o interpretare netemeinică și nelegală a dispozițiilor Legii nr. 215 invocate mai sus, în sensul că a limitat distincția dintre cele două compartimente doar în ceea ce privește atribuțiile acestora.

În opinia recurentului, există o distincție nu doar în ceea ce privește atribuțiile acestor compartimente, ci așa cum rezultă și din Organigrama (anexa la H.C.L. 54/22.05.2014), rezultă o diferențiere clara între aparatul Consiliului Local și Cabinetul Primarului.

În fine, recurentul susține că în condițiile în care legea nu interzice și nu prevede o stare de incompatibilitate pentru acest caz, respectiv consilier local și consilier personal în Cabinetul Primarului, nici interpretul nu poate extinde această interpretare cu privire la alte situații care nu sunt reglementate prin dispozițiile legale.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei, intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea formulată de intimată și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat în considerarea celor în continuare arătate.

Instanța de fond a fost învestită cu acțiunea în anulare a Raportului nr. x/17.12.2015 emis de A.N.I. prin care s-a concluzionat că începând cu data de 04.07.2012, reclamantul A. a fost în stare de incompatibilitate, întrucât, simultan cu funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al orașului Baia Sprie, a deținut și o funcție contractuală (consilier) în cadrul aparatului de specialitate al primarului (Cabinetul primarului) orașului Baia Sprie, jud. Maramureș.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Raportul de evaluare nr. x/17.12.2015 întocmit de inspectorii Agenției Naționale de Integritate s-a constatat că persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, în concret starea de incompatibilitate fiind generată de exercitarea funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al orașului Baia Sprie concomitent cu exercitarea funcției de consilier în cadrul aparatului de specialitate al primarului (Cabinetul orașului Baia Sprie).

Curtea de apel a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului, soluția fiind împărtășită și de instanța de control judiciar.

Răspunzând punctual motivelor de recurs formulate de recurent, Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat alte critici propriu-zise de nelegalitate a hotărârii atacate, limitându-se la o reluare a argumentelor expuse în susținerea acțiunii introductive, care au fost avute în vedere de instanța de fond și analizate judicios în considerentele sentinței atacate.

Astfel, Înalta Curte constată că este nefondată critica recurentului, potrivit căreia nu s-a aflat într-o situație de incompatibilitate întrucât legea nu prevede o stare de incompatibilitate pentru acest caz, respectiv de consilier local și consilier personal în Cabinetul Primarului.

Art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 prevede că:

"funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv".

Înalta Curte constată, contrar celor susținute de recurent, că potrivit art. 36 alin. (2), lit. a) din Legea nr. 215/2011 "Consiliul local exercită atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, iar alin. (3) lit. b) al aceluiași articol, consiliul local aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local (…)".

Potrivit art. 9 lit. b) din Legea nr. 393/2004 "calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: incompatibilitate".

Pe de altă parte, Înalta Curte reține potrivit dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale."

Dispozițiile art. 61 alin. (3) și (4) din Legea nr. 215/2001 stabilesc că (3) "Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual."

În fine, instanța de control judiciar constată în acord cu opinia instanței de fond că, din organigrama și statul de funcții al aparatului de specialitate al primarului, aprobate prin HCL Baia Sprie nr. 54/2014, aparatul de specialitate al Primarului are în componență Cabinetul primarului, în aparatul de specialitate al primarului fiind inclus și cabinetul primarului.

Contrar celor susținute de recurent, dispozițiile art. 66 din Legea nr. 215/2001 nu pot fi interpretate în sensul că aparatul de specialitate al primarului este distinct de cabinetul primarului, fiind evident, așa cum a arătat și prima instanță, că posturile alocate cabinetului primarului fac parte din cele prevăzute a fi aprobate în vederea ocupării lor în cadrul Consiliului Local al orașului Baia Sprie.

Prin urmare, din coroborarea dispozițiilor legale rezultă fără echivoc că recurentul s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât începând cu 04.07.2012 a deținut simultan funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al orașului Baia Sprie și o funcție contractuală (consilier) în cadrul aparatului de specialitate al primarului (Cabinetul primarului) orașului Baia Sprie, jud. Maramureș.

Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 97 din 31 martie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN