ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4721/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4721/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată
sub nr. 7024/1/2010 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală, contestatorii B.A. și B.M. au formulat
contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1247 din 25 februarie 2010
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală, în temeiul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.
În motivarea
contestației în anulare, contestatorii au arătat că instanța de recurs nu a
analizat primul motiv de recurs referitor la restituirea în natură a terenului
în suprafață de 2.208,81 mp, aferent morii din comuna Mârșani, județul Dolj,
precum și a motivului de recurs referitor la „structura acționariatului”, cu
atât mai mult cu cât s-a arătat în motivarea recursului că instanța de apel nu
s-a conformat deciziei de casare nr. 188 din 16 ianuarie 2008.
Examinând contestația
în anulare formulată de contestatorii B.A. și B.M., instanța o constată
neîntemeiată, pentru următoarele considerente :
Contestația în
anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare și se poate exercita
numai în ipotezele strict prevăzute de art. 317 și art. 318 C. proc. civ.,
respectiv când procedura de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat
pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a
fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitor
la competență; când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale și
când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din
greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În speță,
contestatorii își întemeiază contestația în anulare pe dispozițiile art. 318
teza a II-a C. proc. civ., în sensul că instanța de recurs nu a analizat
motivele de recurs, referitoare „la restituirea în natură a terenului în
suprafață de 2.208,81 mp” aferent morii din comuna Mârșani, județul Dolj și la
„structura acționariatului”.
Pentru ca o
contestație în anulare să poată fi admisă în temeiul art. 318 alin. (1) C.
proc. civ., trebuie îndeplinite următoarele condiții: instanța de recurs să fi
omis să cerceteze vreunul din motivele de casare, iar nu argumentele de fapt și
de drept invocate de reclamanți, care în speță s-au subsumat motivului de
nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și ca această omisiune
să se fi produs din greșeală.
Or, prin decizia
contestată, instanța de recurs a analizat motivul de recurs întemeiat pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că a constatat că în
speță sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
întrucât imobilul în litigiu este evidențiat în patrimoniul unei societăți
comerciale integral privatizate, iar reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri
reparatorii în echivalent.
Folosind sintagma de
imobil, instanța de recurs a avut în vedere construcția cu destinație de moară
situată în comuna Mârșani, județul Dolj, cât și terenul aferent acesteia de 2.000
mp, așa cum s-a precizat în decizia recurată.
De aceea, cercetarea
argumentului invocat de reclamanți în susținerea motivului de recurs întemeiat
pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că în mod greșit
instanța de apel nu le-a restituit în natură terenul aferent morii, potrivit
art. 20 (1) din Legea nr. 10/2001, a fost inutilă, întrucât acest din urmă
argument s-a subsumat, prin natura lui, analizei privind greșita aplicare în
speță a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de către instanța
de apel.
În ceea ce privește
susținerea contestatorilor în sensul că instanța de recurs nu a analizat nici
motivul de recurs „referitor la structura acționariatului”, se constată că această
critică s-a constituit în argument în susținerea motivului de recurs întemeiat
pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a fost analizată.
De fapt, contestatorii
sunt nemulțumiți de modul în care instanța de recurs a răspuns acestui
argument, însă instanța învestită cu contestația în anulare nu este
îndreptățită să verifice corectitudinea argumentelor în baza cărora un anumit
motiv de recurs a fost respins, și, în funcție de rezultatul acestei analize,
să schimbe, eventual, hotărârea pronunțată în cauză.
Pentru considerentele
expuse, instanța va respinge contestația în anulare formulată de contestatorii B.A.
și B.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
în anulare formulată de contestatorii B.A. și B.M. împotriva deciziei nr. 1247
din 25 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și
de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 1 iunie 2011.