ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1012/2010

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin Sentința nr. 2183 din 26 mai 2009 a

Curții de Apel București a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei

Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția Regională de Metrologie

Ploiești în contradictoriu cu S.C. E.S. S.R.L., instanța respingând ca

neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului atacat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța învestită cu soluționarea acțiunii introductive a

reținut că reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ în

temeiul art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 solicitând anularea avizului

pentru exercitarea activității de reparare a mijloacelor de măsurare și a

completării nr. X la acest aviz, emise de Direcția Regională de Metrologie

Legală Ploiești la data de 30 iulie 2008 și la data de 2 octombrie 2008, pentru

S.C. E.S. S.R.L., întrucât la emiterea acestui aviz nu s-au respectat

prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Instrucțiunile de Metrologie Legală

IML 6-05, arătând că societatea nu deținea acordul producătorului pentru

desfășurarea activității de măsurare de mijloace de măsurare.

Instanța a reținut că

nu există niciun motiv legal pentru care reclamanta să inițieze procedura

prevăzută de lege pentru anularea actului, în condițiile în care autoritatea

emitentă nu a găsit niciun motiv temeinic pentru a proceda la revocarea actului

înainte de a intra în circuitul civil. Instanța apreciază că reclamanta avea

posibilitatea ca la data expirării avizului, respectiv la data de 29 iulie 2010,

să nu mai avizeze această activitate, în măsura în care societatea pârâtă nu

mai îndeplinea condițiile legale pentru a obține avizul favorabil pentru

activitatea de reparații de mijloace de măsurare.

Instanța de fond a

constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a

se dispune suspendarea actului.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția

Regională de Metrologie Ploiești, criticând sentința pronunțată ca netemeinică

și nelegală.

Recurenta a arătat că

instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, a schimbat natura,

precum și înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia, iar hotărârea dată a

fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Recurentul a precizat

că pentru a se elibera avizul pentru desfășurarea activității de reparare de

mijloace de măsurare, art. 10 alin. (1) lit. c) din IML 6-05 Avize din H.G. nr.

1660/2005, impune ca solicitantul să dețină acordul producătorului, iar la

momentul depunerii dosarului solicitantul trebuie să fie în posesia acestui

acord.

Recurenta a precizat

că la data solicitării avizului, producătorul solicitase condiționarea

activității de reparare de obținerea acordului de la producător.

De asemenea,

recurenta a arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că activitatea

de reparare s-ar desfășura în conformitate cu prevederile contractuale,

întrucât nu a observat că această activitate este reglementată de lege.

S-a susținut că Legea

nr. 554/2004 permite anularea actului emis cu încălcarea dispozițiilor legale,

iar instanța a interpretat greșit legea, întrucât actul a intrat în circuitul

civil și altă posibilitate nu există, căci emitentul actului din acel moment nu

îl mai poate revoca.

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, analizând

motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator

și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat,

pentru considerentele ce urmează.

Noțiunea de contencios

administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2

alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de

contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre

părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau

încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie

din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva

o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Verificând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul principal al cauzei

deduse judecății îl reprezintă anularea avizului pentru exercitarea activității

de reparare mijloace de măsurare și a completării nr. X la acest aviz, emise de

Direcția Regională de Metrologie Legală Ploiești la data de 30 iulie 2008 și la

data de 2 octombrie 2008, pentru S.C. E.S. S.R.L..

Dispozițiile art. 2

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definesc actul administrativ ca fiind

actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate

publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii

sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge

raporturi juridice.

Analizând actul

atacat în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte a

constatat că instanța de fond a interpretat corect natura juridică a actului

dedus judecății și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale. Actul, a

cărui anulare se cere, are caracterul unui aviz dat asupra activității de

reparare mijloace de măsurare, fără însă a produce el însuși efecte juridice.

Avizele, atât cele

consultative cât și cele conforme, deși concretizează opinia unui organ al

statului, nu sunt acte administrative de sine stătătoare, ci operațiuni

administrative, constituind o condiție de legalitate a actului administrativ.

În cauza de față,

actul care produce efecte juridice este decizia, emisă conform art. 29 din

Instrucțiunile de metrologie legală IML 6-05, aprobate prin H.G. nr. 1660/2005

privind aprobarea unor instrucțiuni de metrologie legală și nu avizul, care nu

are existență independentă de actul administrativ.

Astfel, recurenta

avea posibilitatea, dacă constată existența unor neconformități care afectau

avizul acordat și a nerezolvării acestora în termenele stabilite să apeleze la

procedura prevăzută în Instrucțiunile arătate, Capitolul XI care consacră

posibilitatea restrângerii, suspendării sau retragerea avizului pentru

activități, situație expres prevăzută de lege, pe perioada de valabilitate a

avizului.

Pentru aceste

considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței

atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul

formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția Regională de

Metrologie Ploiești împotriva Sentinței nr. 2183 din 26 mai 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 februarie 2010.