ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 946/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rezoluția nr. 36/P/2006 din 11 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de: prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, M.I., fostul prim - procuror al aceluiași parchet, C.D. și, procurorul P.P.A., de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, de judecătorii M.G. și Ș.L.I., de la Judecătoria Babadag, și avocații C.N. și M.C., din Baroul Tulcea, pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 246 și, respective, de art. 242 C. pen. Prin Rezoluția nr. 19/11/2/2007 din 16 iulie 2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța s-a respins ca nefondată plângerea petentei M.C.

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 36/P/2006 din 11 iunie 2007 a aceluiași parchet. Împotriva rezoluțiilor menționate anterior petenta M.C. a formulat plângere, în temeiul prevederilor art. 278 1 C. proc. pen., plângere respinsă ca nefondată prin Sentința penală nr.85/ P din 25 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2277/36/2007 de Curtea de Apel Constanța. Sentința penală nr. 85/ P din 25 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța a rămas definitivă prin decizia penală nr. 5504 din 16 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Petenta a formulat cerere de revizuire a sentinței penale sus-menționate. Efectuând actele de cercetare potrivit art. 399 C. proc.

pen., parchetul a constatat că, petenta M.C. a solicitat revizuirea unei sentințe penale definitive pronunțată în temeiul prevederilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., deci care nu a soluționat fondul cauzei, iar potrivit Deciziei 17 din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casației și Justiție, secții unite, pronunțată în recursul în interesul legii, „cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. este inadmisibilă ” , întrucât nu se poate considera că netrimiterea în judecată de către procuror reprezintă o soluționare pe fond a cauzei, în accepțiunea prevederilor art. 345 C. proc. pen., care se referă la condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.

Prin Sentința penală nr.114/ P din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petenta. Pentru a hotărî astfel , prima instanța a reținut în acord cu concluziile procurorului că hotărârea a cărei revizuire se solicită în cauză este definitivă și a fost pronunțată în temeiul prevederilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. și că, astfel fiind nu este supusă revizuirii. Totodată revizuienta petenta M.C. a fost obligată să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Împotriva acestei din urmă sentințe revizuienta a declarat recursul de fată.

Recursul este inadmisibil. Potrivit art. 407 C. proc. pen., sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 alin. (3) C. proc. pen. (de respingere a cererii de revizuire), sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea ; în speță, prima instanță a observat - corect - în acord cu Decizia nr. 17 din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casației și Justiție, secții unite, - că cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât privește o sentință pronunțată în procedura specială reglementată de art. 278 1 C. proc. pen., sentință împotriva căreia conform art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) nu se mai poate exercita nici o cale de atac.

Or, recursul exercitat împotriva unei sentințe pronunțate într-o cerere de revizuire inadmisibilă este, deopotrivă, inadmisibil. Așa fiind, Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționara M.C. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuienta M.C. împotriva sentinței penale nr.114/ P din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurenta revizuienta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 martie 2012.