ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.04.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2073/2012

HOTĂRÂRE
27.04.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2073/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.I.

a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună:

- obligarea primei

pârâte să trimită dosarul său unui evaluator în vederea întocmirii raportului

de evaluare și să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire;

- obligarea celei de

a doua pârâte să emită titlul de plată și/sau de conversie și să-i acorde

despăgubiri în numerar.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat faptul că notificarea sa, formulată în temeiul

Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 295/2002, a fost soluționată prin emiterea

Deciziei nr. 112 din 17 noiembrie 2010, însă nu a putut intra în posesia

despăgubirilor aferente.

Reclamantul a depus

cerere precizatoare la acțiunea introductivă de instanță în care a arătat că

dosarul său a fost înaintat la evaluator și a fost întocmit raportul de

evaluare de către expertul G.B., la data de 12 septembrie 2011.

În plus, reclamantul

a solicitat emiterea titlului de despăgubire și a titlului de plată pentru suma

de 6.165.951 RON, conform expertizei efectuate în speță.

Pârâtele au formulat

întâmpinări în cauză.

Pârâta Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea primului

capăt de cerere ca rămas fără obiect, iar a celorlaltor capete de cerere ca

neîntemeiate.

În motivare, pârâta a

arătat că raportul de evaluare se află în procedura de verificare și completare

și urmează să fie introdus pe ordinea de zi în următoarea ședință a Comisiei

Centrale, în vederea emiterii titlului de despăgubire.

Pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția prematurității

capătului de cerere privind emiterea titlului de plată/conversie și acordarea

despăgubirilor în numerar.

Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 5432

din 28 septembrie 2011, a respins ca neîntemeiate excepția prematurității

invocată de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și

acțiunea formulată de reclamantul G.I., astfel cum a fost precizată.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

1) Pârâta Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a refuzat în mod nejustificat să

emită în favoarea reclamantului decizia reprezentând titlu de despăgubire, în

condițiile în care legislația în materie nu prevede alte etape intermediare,

respectiv verificări și completări, după efectuarea raportului de evaluare.

2) Reclamantul nu

putea formula cerere de opțiune, întrucât nu a intrat în posesia titlului de

despăgubire; ca atare, în speță, nu există un refuz nejustificat al pârâtei

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în emiterea titlului de

plată al reclamantului.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat modificarea sa, în sensul

respingerii acțiunii introductive de instanță.

În motivarea căii de

atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, astfel cum a fost

modificată.

În dezvoltarea

acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă următoarele

critici de nelegalitate:

Raportul de evaluare

întocmit de expertul G.B. se află în procedura de verificare și completare în

vederea introducerii în următoarea ședință a Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor.

Trecerea peste

etapele administrative este nu numai nejudicioasă, dar poate conduce și la

conjuncturi juridice anormale, respectiv la existența unei hotărâri

judecătorești irevocabile care nu poate fi pusă în executare, motiv pentru care

devin incidente prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, modificată.

Între data efectuării

evaluării și data emiterii deciziei de către Comisia Centrală există o perioadă

în care raportul de evaluare se comunică persoanelor îndreptățite, iar acestea

din urmă pot formula obiecțiuni la care evaluatorul desemnat trebuie să

răspundă și să comunice acest răspuns.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat modificarea

sa, în sensul respingerii capătului de cerere privind emiterea deciziei de

plată, respectiv a titlului de despăgubire în numerar ca prematur formulat.

În motivarea căii de

atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, astfel cum a fost

modificată.

Recurenta a arătat că

emiterea titlului de plată presupune existența unui titlu de despăgubire emis

de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în favoarea intimatului și

parcurgerea procedurii de valorificare a titlurilor de despăgubire, prevăzută

de O.U.G. nr. 81/2007.

În plus, prima

instanță nu a avut în vedere faptul că, prin art. III din O.U.G. nr. 62 din 30

iunie 2010, s-a suspendat emiterea titlurilor de plată prevăzute de Titlul VII

din Legea nr. 247/2005 pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a

ordonanței.

Mai mult, pe perioada

de suspendare, valorificarea titlurilor de despăgubire emise de Comisia

Centrală se va face doar prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul

Proprietatea, corespunzător sumei pentru care s-a formulat opțiunea.

Recurenta a susținut

că nu a tergiversat emiterea titlului de plată în favoarea intimatului,

întrucât a respectat ordinea cronologică de depunere a cererilor de opțiune de

către persoanele îndreptățite, precum și existența disponibilităților

financiare necesare achitării despăgubirilor în numerar.

Intimatul a formulat

concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului declarat de

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca lipsit de interes,

iar a recursului formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

ca neîntemeiat.

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

pentru Restituirea Proprietăților este lipsit de interes, iar recursul pârâtei

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este nefondat, pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare:

Astfel, în temeiul

Legii nr. 10/2001, modificată, intimatul G.I. a formulat notificarea nr.

295/2002 la BEJ P.S. prin care a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent pentru imobilul „Fabrica de pâine A.”, situat în București, sector

4, în calitate de moștenitor al numitului G.C.I.

Prin Decizia nr. 112

din 17 noiembrie 2010, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a

propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea

intimatului-reclamant, în dosarul nr. 48173/CC, conform art. 29 din legea

anterior arătată.

La data de 15 iulie

2011, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a emis Decizia nr.

141, prin care a modificat decizia inițială, în sensul că a propus acordarea de

măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea intimatului-reclamant, pentru

imobilul Brutăria „A.”, situat în București, sector 4, compus din teren în

suprafață de 1600 mp și clădiri cu suprafața construită de 1117 mp.

Ulterior, expertul

G.B. a evaluat imobilul anterior descris la valoarea de 6.165.951 RON, valoare

care nu a fost contestată de către intimatul-reclamant.

Mai mult decât atât,

recurenta-pârâtă Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat

clarificări expertului evaluator, iar aceasta a comunicat că își menține

concluziile exprimate în raportul de evaluare depus la dosar, așa cum rezultă

din adresa nr. 64345/RG din 08 noiembrie 2011.

Ca atare, Înalta

Curte reține că în speța de față au fost parcurse toate etapele administrative

privitoare la analizarea legalității respingerii cererii de restituire în

natură a imobilului notificat și la stabilirea cuantumului despăgubirilor

cuvenite beneficiarului, motiv pentru care soluția primei instanțe de obligare

a recurentei-pârâte Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la

emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire a fost dată cu aplicarea

corectă a prevederilor Capitolului V din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,

astfel cum a fost modificată.

În altă ordine de

idei, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților este lipsit de interes, în

condițiile în care prima instanță a respins ca neîntemeiate capetele de cerere

având ca obiect emiterea titlului de plată și/sau de conversie și acordarea de

despăgubiri în numerar intimatului-reclamant.

Cu alte cuvinte,

soluția pronunțată de către curtea de apel a creat părții o situație mai grea

decât se solicită de către recurentă în calea de atac, respectiv respingerea

acestor capete de cerere ca prematur formulate.

Față de împrejurarea

că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect prevederile normative

anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C.

proc. civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va respinge

recursul ca nefondat recursul declarat de către Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor. Totodată, instanța de control judiciar va respinge

ca lipsit de interes recursul promovat de Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților.

Respinge recursul

formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva

Sentinței nr. 5432 din 28 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva

aceleiași sentințe ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 aprilie 2012.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1740/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3241 din 3 septembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formu
ÎCCJ 2010-10-05
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3838/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții K.L., K.S. și K.J. au chemat în jud
ÎCCJ 2012-05-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2676/2012
să finalizeze procedura administrativă prevăzută de lege și să emită titlul de despăgubire, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de față. A constatat că primul capăt al acțiunii a rămas fără obi
ÎCCJ 2012-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4141/2012
de evaluare). Se mai precizează că până la data declarării prezentului recurs, raportul de evaluare nu a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În speță, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3 di
ÎCCJ 2012-10-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4102/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. I.1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel, secția a VIII-a contencios admin
Sursă