ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2073/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.I. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună: - obligarea primei pârâte să trimită dosarul său unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare și să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire; - obligarea celei de a doua pârâte să emită titlul de plată și/sau de conversie și să-i acorde despăgubiri în numerar.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat faptul că notificarea sa, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 295/2002, a fost soluționată prin emiterea Deciziei nr. 112 din 17 noiembrie 2010, însă nu a putut intra în posesia despăgubirilor aferente. Reclamantul a depus cerere precizatoare la acțiunea introductivă de instanță în care a arătat că dosarul său a fost înaintat la evaluator și a fost întocmit raportul de evaluare de către expertul G.B., la data de 12 septembrie 2011. În plus, reclamantul a solicitat emiterea titlului de despăgubire și a titlului de plată pentru suma de 6.165.951 RON, conform expertizei efectuate în speță. Pârâtele au formulat întâmpinări în cauză. Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea primului capăt de cerere ca rămas fără obiect, iar a celorlaltor capete de cerere ca neîntemeiate.

În motivare, pârâta a arătat că raportul de evaluare se află în procedura de verificare și completare și urmează să fie introdus pe ordinea de zi în următoarea ședință a Comisiei Centrale, în vederea emiterii titlului de despăgubire. Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția prematurității capătului de cerere privind emiterea titlului de plată/conversie și acordarea despăgubirilor în numerar. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 5432 din 28 septembrie 2011, a respins ca neîntemeiate excepția prematurității invocată de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și acțiunea formulată de reclamantul G.I., astfel cum a fost precizată.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele: 1) Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a refuzat în mod nejustificat să emită în favoarea reclamantului decizia reprezentând titlu de despăgubire, în condițiile în care legislația în materie nu prevede alte etape intermediare, respectiv verificări și completări, după efectuarea raportului de evaluare. 2) Reclamantul nu putea formula cerere de opțiune, întrucât nu a intrat în posesia titlului de despăgubire; ca atare, în speță, nu există un refuz nejustificat al pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în emiterea titlului de plată al reclamantului. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

I. Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat modificarea sa, în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță. În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, astfel cum a fost modificată. În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă următoarele critici de nelegalitate: Raportul de evaluare întocmit de expertul G.B. se află în procedura de verificare și completare în vederea introducerii în următoarea ședință a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Trecerea peste etapele administrative este nu numai nejudicioasă, dar poate conduce și la conjuncturi juridice anormale, respectiv la existența unei hotărâri judecătorești irevocabile care nu poate fi pusă în executare, motiv pentru care devin incidente prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, modificată. Între data efectuării evaluării și data emiterii deciziei de către Comisia Centrală există o perioadă în care raportul de evaluare se comunică persoanelor îndreptățite, iar acestea din urmă pot formula obiecțiuni la care evaluatorul desemnat trebuie să răspundă și să comunice acest răspuns. II. Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat modificarea sa, în sensul respingerii capătului de cerere privind emiterea deciziei de plată, respectiv a titlului de despăgubire în numerar ca prematur formulat.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, astfel cum a fost modificată. Recurenta a arătat că emiterea titlului de plată presupune existența unui titlu de despăgubire emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în favoarea intimatului și parcurgerea procedurii de valorificare a titlurilor de despăgubire, prevăzută de O.U.G. nr. 81/2007. În plus, prima instanță nu a avut în vedere faptul că, prin art. III din O.U.G. nr. 62 din 30 iunie 2010, s-a suspendat emiterea titlurilor de plată prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a ordonanței.

Mai mult, pe perioada de suspendare, valorificarea titlurilor de despăgubire emise de Comisia Centrală se va face doar prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul Proprietatea, corespunzător sumei pentru care s-a formulat opțiunea. Recurenta a susținut că nu a tergiversat emiterea titlului de plată în favoarea intimatului, întrucât a respectat ordinea cronologică de depunere a cererilor de opțiune de către persoanele îndreptățite, precum și existența disponibilităților financiare necesare achitării despăgubirilor în numerar. Intimatul a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca lipsit de interes, iar a recursului formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor ca neîntemeiat.

Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este lipsit de interes, iar recursul pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare: Astfel, în temeiul Legii nr. 10/2001, modificată, intimatul G.I. a formulat notificarea nr. 295/2002 la BEJ P.S. prin care a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul „Fabrica de pâine A.”, situat în București, sector 4, în calitate de moștenitor al numitului G.C.I. Prin Decizia nr. 112 din 17 noiembrie 2010, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea intimatului-reclamant, în dosarul nr. 48173/CC, conform art. 29 din legea anterior arătată.

La data de 15 iulie 2011, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a emis Decizia nr. 141, prin care a modificat decizia inițială, în sensul că a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea intimatului-reclamant, pentru imobilul Brutăria „A.”, situat în București, sector 4, compus din teren în suprafață de 1600 mp și clădiri cu suprafața construită de 1117 mp. Ulterior, expertul G.B. a evaluat imobilul anterior descris la valoarea de 6.165.951 RON, valoare care nu a fost contestată de către intimatul-reclamant.

Mai mult decât atât, recurenta-pârâtă Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat clarificări expertului evaluator, iar aceasta a comunicat că își menține concluziile exprimate în raportul de evaluare depus la dosar, așa cum rezultă din adresa nr. 64345/RG din 08 noiembrie 2011. Ca atare, Înalta Curte reține că în speța de față au fost parcurse toate etapele administrative privitoare la analizarea legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat și la stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite beneficiarului, motiv pentru care soluția primei instanțe de obligare a recurentei-pârâte Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire a fost dată cu aplicarea corectă a prevederilor Capitolului V din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum a fost modificată.

În altă ordine de idei, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este lipsit de interes, în condițiile în care prima instanță a respins ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect emiterea titlului de plată și/sau de conversie și acordarea de despăgubiri în numerar intimatului-reclamant. Cu alte cuvinte, soluția pronunțată de către curtea de apel a creat părții o situație mai grea decât se solicită de către recurentă în calea de atac, respectiv respingerea acestor capete de cerere ca prematur formulate. Față de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect prevederile normative anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat recursul declarat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Totodată, instanța de control judiciar va respinge ca lipsit de interes recursul promovat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva Sentinței nr. 5432 din 28 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat. Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva aceleiași sentințe ca lipsit de interes. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2012. Procesat de GGC - NN