ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7777/2011

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

La data de 23 noiembrie 2009, reclamanții

H.P., H.M. și M.V. căsătorită H. au chemat în judecată Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să

se constate ca fiind "de drept o condamnare cu caracter politic"

condamnarea la muncă silnică pe viață și confiscarea averii tatălui lor H.L.

dispusă prin Sentința penală nr. 20/1959 pronunțată în dosarul nr. 1994/1958 a

Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, rămasă definitivă prin

respingerea recursului și să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de

600.000 euro (câte 200.000 euro pentru fiecare reclamant), pentru prejudiciul

suferit ca urmare a condamnării politice a tatălui lor.

În motivarea cererii,

reclamanții au arătat că împreună sunt frați, fii ai numitului H.L. care, pe

când locuia cu familia în Hunedoara și era încadrat ca muncitor la fostul

Combinat Siderurgic Hunedoara, respectiv în data de 11 noiembrie 1957, a plecat

de acasă, sub pretextul unei delegații la Brăila și nu s-a mai întors.

În martie 1958, au

fost încunoștințați, printr-o scrisoare, de către un avocat din București că

este delegat să-l apere din oficiu într-un dosar penal.

Au mai arătat că,

acei ani au fost deosebit de grei, că mama acestora a purtat întreținerea

familiei, fiind nevoită să divorțeze pentru a-și schimba numele, H.M. a fost

exmatriculat în clasa a X-a, iar M.V. nu a fost primită la liceu decât la circa

2 ani de la absolvirea gimnaziului.

În ceea ce privește

pe reclamantul H.P. acesta nu a mai putut să-și realizeze dezideratul de a

deveni aviator, întrucât nu a fost primit în armată, fiind considerat ca fiu al

unui deținut politic.

Prin Sentința civilă

nr. 152/2010 din 19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă,

a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții H.P., H.M. și

M.V. împotriva pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor

Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara și în

consecință:

A obligat pârâtul să

plătească reclamantelor suma de 60.000 euro sau contravaloarea în lei, la data

plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 5 și

art. 1 din Legea nr. 221/2009, crima de insurecție armată reținută în sarcina

antecesorului lor, H.L. este considerată de drept, condamnare cu caracter

politic, reclamanții fiind îndreptățiți la repararea daunelor morale.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel reclamanții și pârâtul Statul Român.

Prin apelul formulat

reclamanții au solicitat majorarea despăgubirilor de la 60.000 euro la 100.000

euro, întrucât suma acordată de prima instanță nu este de natură să acopere

suferințele îndurate de tatăl acestora și de consecințele pe care le-au trăit

după arestare, respectiv starea de sărăcie și faptul că nu au putut să se

realizeze din punct de vedere social și profesional.

Pârâtul Statul Român

a criticat sentința prin aceea că despăgubirile acordate reclamanților depășesc

pragul maxim admis de O.U.G. nr. 62/2010, solicitând totodată a se avea în

vedere și faptul că, prin Decizia nr. 1358/2010 pronunțată de Curtea

Constituțională a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) teza I din Legea nr. 221/2009.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția civilă, prin Decizia civilă nr. 192/A/2010 din 16 decembrie 2010

a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice împotriva Sentinței civile nr. 152/2010 pronunțată de Tribunalul

Hunedoara, secția civilă, și în consecință:

A respins acțiunea

formulată de reclamanții H.P., H.M. (prin procurator M.V.) și de M.V..

A respins apelul

declarat de reclamanții H.P., M.V. și H.M., decedat, proces continuat de

succesorii săi, H.E., H.E.F., G.L.R. și M.A.B. împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a decide

astfel, curtea de apel a reținut următoarele considerente:

Prevederile art. 5

alin (1) lit. a), teza I ale Legii nr. 221/2009 au fost declarate

neconstituționale prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr.

1360/2010.

Potrivit art. 147

alin. (1) din Constituția României, dispozițiile din legile și ordonanțele în

vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale,

își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții

Constituționale, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu

pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

Prin urmare, la

momentul pronunțării prezentei decizii, textul de lege care a permis acordarea

daunelor morale descendenților celor care au suferit condamnări politice a fost

declarat neconstituțional și are ca efect suspendarea de drept a textului de

lege.

Împotriva acestei din

urmă decizii au declarat recurs reclamanții invocând motivul prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, Libertăților Fundamentale în dezvoltarea cărora au reiterat starea de

fapt și consecințele negative suferite de antecesorul lor pe plan fizic și

psihic, valorile morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute, consecințele

asupra familiei și încălcarea principiului securității juridice.

Examinând decizia

atacată prin prisma criticilor formulate și a prevederilor legale incidente,

Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamanți este nefondat, urmând

a fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În raport de

dispozițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție și ale art. 31 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 47/1992 deciziile Curții Constituționale sunt general

obligatorii, inclusiv pentru instanțele judecătorești și au putere numai pentru

viitor, ceea ce înseamnă că după publicare, vor avea efect asupra tuturor

cauzelor în curs de judecată, în care nu s-a pronunțat o hotărâre

judecătorească definitivă.

Dispoziția din lege

declarată neconstituțională nu se mai poate aplica, instanța învestită cu

soluționarea unei acțiuni căreia îi este incidentă norma declarată

neconstituțională având obligația să nu o mai aplice.

Deciziile Curții

Constituționale nr. 1358 și nr. 1360/2010 au fost publicate în M. Of. la data

de 15.11.2010, astfel că dispozițiile art. 5 alin. (1), lit. a), teza întâi din

Legea nr. 221/2009 au fost suspendate de drept, urmând ca, în situația în care,

în termen de 45 de zile, Parlamentul nu pune de acord aceste prevederi legale

cu Constituția, acestea să-și înceteze efectele.

Cum în termenul de 45

de zile autoritățile competente nu au intervenit în scopul compatibilității cu

dispozițiile Constituției, prevederile art. 5 alin. (1), lit. a), teza întâi

din Legea nr. 221/2009, prevederi care constituiau temeiul juridic al

acțiunilor deduse judecății, față de efectul ex nunc al deciziilor Curții

Constituționale aceste prevederi nu se mai aplică.

În acest sens, s-a

pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie

2011, în recurs în interesul legii, publicată în M. Of., nr. 789/7.11.2011,

prin care s-a stabilit că, urmare a Deciziilor Curții Constituționale nr.

1358/2010 și nr. 1360/2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), teza 5 din

Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile

administrative asimilate și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei

juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor

instanței de contencios constituțional în M. Of.

În raport de data

pronunțării deciziei din apel, 16 decembrie 2010, și data publicării deciziilor

Curții Constituționale în M. Of., 15.11.2010, rezultă în mod evident că,

dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), teza I din Legea nr. 221/2009, nu mai

puteau constitui temei juridic al acțiunii formulate.

Așa fiind, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamanții H.P., M.V.

și H.M., decedat, proces continuat de succesorii săi, H.E., H.E.F., G.L.R. și

M.A.B. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanții H.P., H.E., H.E.F., G.L.R., M.A.B. și M.V. împotriva

Deciziei civile nr. 192 A din 16 decembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 03 noiembrie 2011.