ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7777/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 23 noiembrie 2009, reclamanții H.P., H.M. și M.V. căsătorită H. au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate ca fiind "de drept o condamnare cu caracter politic" condamnarea la muncă silnică pe viață și confiscarea averii tatălui lor H.L. dispusă prin Sentința penală nr. 20/1959 pronunțată în dosarul nr. 1994/1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, rămasă definitivă prin respingerea recursului și să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 600.000 euro (câte 200.000 euro pentru fiecare reclamant), pentru prejudiciul suferit ca urmare a condamnării politice a tatălui lor.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că împreună sunt frați, fii ai numitului H.L. care, pe când locuia cu familia în Hunedoara și era încadrat ca muncitor la fostul Combinat Siderurgic Hunedoara, respectiv în data de 11 noiembrie 1957, a plecat de acasă, sub pretextul unei delegații la Brăila și nu s-a mai întors. În martie 1958, au fost încunoștințați, printr-o scrisoare, de către un avocat din București că este delegat să-l apere din oficiu într-un dosar penal. Au mai arătat că, acei ani au fost deosebit de grei, că mama acestora a purtat întreținerea familiei, fiind nevoită să divorțeze pentru a-și schimba numele, H.M. a fost exmatriculat în clasa a X-a, iar M.V. nu a fost primită la liceu decât la circa 2 ani de la absolvirea gimnaziului.

În ceea ce privește pe reclamantul H.P. acesta nu a mai putut să-și realizeze dezideratul de a deveni aviator, întrucât nu a fost primit în armată, fiind considerat ca fiu al unui deținut politic. Prin Sentința civilă nr. 152/2010 din 19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții H.P., H.M. și M.V. împotriva pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara și în consecință: A obligat pârâtul să plătească reclamantelor suma de 60.000 euro sau contravaloarea în lei, la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 5 și art. 1 din Legea nr. 221/2009, crima de insurecție armată reținută în sarcina antecesorului lor, H.L.

este considerată de drept, condamnare cu caracter politic, reclamanții fiind îndreptățiți la repararea daunelor morale. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâtul Statul Român. Prin apelul formulat reclamanții au solicitat majorarea despăgubirilor de la 60.000 euro la 100.000 euro, întrucât suma acordată de prima instanță nu este de natură să acopere suferințele îndurate de tatăl acestora și de consecințele pe care le-au trăit după arestare, respectiv starea de sărăcie și faptul că nu au putut să se realizeze din punct de vedere social și profesional. Pârâtul Statul Român a criticat sentința prin aceea că despăgubirile acordate reclamanților depășesc pragul maxim admis de O.U.G.

nr. 62/2010, solicitând totodată a se avea în vedere și faptul că, prin Decizia nr. 1358/2010 pronunțată de Curtea Constituțională a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza I din Legea nr. 221/2009. Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin Decizia civilă nr. 192/A/2010 din 16 decembrie 2010 a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței civile nr. 152/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă, și în consecință: A respins acțiunea formulată de reclamanții H.P., H.M. (prin procurator M.V.) și de M.V.. A respins apelul declarat de reclamanții H.P., M.V. și H.M., decedat, proces continuat de succesorii săi, H.E., H.E.F., G.L.R.

și M.A.B. împotriva aceleiași sentințe. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut următoarele considerente: Prevederile art. 5 alin (1) lit. a), teza I ale Legii nr. 221/2009 au fost declarate neconstituționale prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituția României, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Prin urmare, la momentul pronunțării prezentei decizii, textul de lege care a permis acordarea daunelor morale descendenților celor care au suferit condamnări politice a fost declarat neconstituțional și are ca efect suspendarea de drept a textului de lege.

Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recurs reclamanții invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Libertăților Fundamentale în dezvoltarea cărora au reiterat starea de fapt și consecințele negative suferite de antecesorul lor pe plan fizic și psihic, valorile morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute, consecințele asupra familiei și încălcarea principiului securității juridice. Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamanți este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În raport de dispozițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție și ale art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, inclusiv pentru instanțele judecătorești și au putere numai pentru viitor, ceea ce înseamnă că după publicare, vor avea efect asupra tuturor cauzelor în curs de judecată, în care nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă. Dispoziția din lege declarată neconstituțională nu se mai poate aplica, instanța învestită cu soluționarea unei acțiuni căreia îi este incidentă norma declarată neconstituțională având obligația să nu o mai aplice. Deciziile Curții Constituționale nr. 1358 și nr. 1360/2010 au fost publicate în M. Of.

la data de 15.11.2010, astfel că dispozițiile art. 5 alin. (1), lit. a), teza întâi din Legea nr. 221/2009 au fost suspendate de drept, urmând ca, în situația în care, în termen de 45 de zile, Parlamentul nu pune de acord aceste prevederi legale cu Constituția, acestea să-și înceteze efectele. Cum în termenul de 45 de zile autoritățile competente nu au intervenit în scopul compatibilității cu dispozițiile Constituției, prevederile art. 5 alin. (1), lit. a), teza întâi din Legea nr. 221/2009, prevederi care constituiau temeiul juridic al acțiunilor deduse judecății, față de efectul ex nunc al deciziilor Curții Constituționale aceste prevederi nu se mai aplică.

În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, în recurs în interesul legii, publicată în M. Of., nr. 789/7.11.2011, prin care s-a stabilit că, urmare a Deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), teza 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în M. Of. În raport de data pronunțării deciziei din apel, 16 decembrie 2010, și data publicării deciziilor Curții Constituționale în M. Of., 15.11.2010, rezultă în mod evident că, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), teza I din Legea nr. 221/2009, nu mai puteau constitui temei juridic al acțiunii formulate.

Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamanții H.P., M.V. și H.M., decedat, proces continuat de succesorii săi, H.E., H.E.F., G.L.R. și M.A.B. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții H.P., H.E., H.E.F., G.L.R., M.A.B. și M.V. împotriva Deciziei civile nr. 192 A din 16 decembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 noiembrie 2011.