ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 579/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 508 din 30 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș s-a admis acțiunea formulată de reclamanta E.O.N.E. ROMÂNIA SA (fostă E.O.N.G. ROMÂNIA SA), împotriva pârâtei SC K.R.C. SRL Oradea și a obligat pârâta la plata sumei de 178.934,02 lei reprezentând – neachitarea facturilor reprezentând consumul de gaze naturale la locul de consum arătat – facturile emise la 9 aprilie 2010 și 16 iunie 2010, în valoare de 163.208,45 lei, conform situației anexate; - penalități de întârziere în valoare de 15.725,57 lei conform calculului anexat; a fost respinsă cererea reconvențională, iar pârâta a fost obligată la 5.194,68 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că se contestă doar o parte din debitul pretins de către reclamantă. Reclamanta putea exercita o acțiune în constatarea nulității relative a contractului în limita a ceea ce considera că i-a fost viciat consimțământul, dar dacă a acceptat ca în formula de calcul a produsului cumpărat să fie introdus și tariful de transport, astfel cum este reglementat de A.N.R.E. conform art. 1 alin. (1) pct. b. Ordinul nr. 72/2008, respectiv Ordinul nr. 76/2009 (ambele ale Președintelui A.N.R.E.), obligația este născută valabil prin puterea regulii oferită de art. 969 C. civ. Ar fi existat o plată nedatorată dacă, de pildă, tariful de transport, adică respectiva componentă cu titlu de tarif de transport volumetric – 6,89 Ron/MWh nu era inclusă în formula de calcul acceptată contractual.

Pârâta nu a susținut așa ceva, ci a pretins că „nu trebuia inclusă, iar dacă tot a fost inclusă, trebuia calculată cu valoarea „0”. Aceasta în condițiile în care ea însăși a susținut că tariful este stabilit la nivel național, nefiind negociabil. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC K.R.C. SRL, solicitând admiterea cererii reconvenționale cu obligarea intimatei la plata sumei de 98.233 lei + TVA reprezentând tarif pentru serviciul de transport neprestat. În motivarea apelului se arată că societatea apelantă s-a aflat în eroare încă de la momentul semnării contractului cu privire la componenta de transport volumetric al gazului natural pe care E.O.N.G. a inclus-o în formula de calcul al prețului, fără a respecta normele imperative cu privire la aplicarea acestui tarif.

Acest serviciu nu a fost prestat de către E.O.N.G., aspect dovedit prin adresa T. S-a susținut că nerespectarea condițiilor de valabilitate prin vicierea consimțământului la încheierea contractului atrage lipsirea de efecte juridice a acestuia. Prin decizia nr. 45/A din 27 iunie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost respins apelul. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel a reținut că la încheierea contractului dintre părți consimțământul apelantei nu a fost viciat de dol prin reticență. Aceasta deoarece E.O.N.G. a indicat o formulă de calcul pe care apelanta a acceptat-o, deci nu se poate reține că intimata i-ar fi ascuns modul de calcul al prețului, ca element al obiectului contractului de furnizare a gazelor naturale.

Nici elementul subiectiv al dolului nu a fost dovedit de către apelantă. Contractul încheiat între părți face parte din categoria contractelor liber negociate de către părți, încheiat de furnizorul de gaze naturale cu un consumator eligibil, părțile având libertatea totală de a stabili întinderea drepturilor și obligațiilor, modul de determinare a prețului, în raport de elementele existente pe piața gazelor, termenele de plată. Corelativ obligației de furnizare a gazelor naturale din partea E.O.N.G. SA apelanta și-a asumat obligația de achitare a prețului, preț determinat conform formulei de calcul stabilită de părți în art.5 din contract. Nu există dovada intenției intimatei de a o induce în eroare pe apelantă cu ocazia stabilirii prețului de furnizare a gazului, preț acceptat de bună-voie de către apelantă.

Nu este îndeplinită nicio altă condiție de existență a dolului și anume aceea ca dolul să fie determinant la încheierea contractului, respectiv împrejurarea pretins ascunsă de către E.O.N.G. SA să fi determinat însăși încheierea contractului de către apelanta SC K.R.C. SRL Oradea. Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal SC K.R.C. SRL, criticând-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte. Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii – art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Instanța de apel face aplicarea în mod greșit a art. 1 alin. (1) pct. b) al Ordonanței nr. 72/2008, respectiv al Ordonanței nr. 76/2009 al A.N.R.E. deoarece aceste prevederi legale stabilesc tarife pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale realizat de S.N.T.

T.G. SA Mediaș. Această societate, prin adresa trimisă către recurentă, a comunicat că nu are conducte de înaltă presiune în zona de consum Jimbolia și drept urmare nu livrează prin conductele sale în zonă. Instanța de apel s-a pronunțat în mod greșit cu privire la introducerea obligatorie a tarifului de transport volumetric a gazului natural în formula de calcul a prețului. Se face aplicarea greșită a prevederilor art. 960 C. civ., apreciindu-se că nu sunt îndeplinite condițiile de existență a dolului ca viciu de consimțământ. Elementul obiectiv al dolului prin reticență îl reprezintă faptul omisiv al intimatei de a nu prezenta recurentei corect situația de fapt înainte de încheierea contractului.

Faptul omisiv al intimatei nu îl constituie modul de calcul al prețului, ci situația particulară de racordare a punctului de consum la rețeaua de gaze naturale care are implicații asupra prețului contractual, respectiv faptul că S.N.T. T.G. nu transportă prin conductele sale gazul natural până la punctul de consum al recurentei. Elementul subiectiv al dolului este dat și de faptul că intimata a introdus cu bună știință în contract informații care să inducă în eroare cu privire la aplicarea tarifului de transport volumetric. Contractul creează aparența indubitabilă a existenței unei relații contractuale privind prestarea de servicii de transport gaz natural între S.N.T. T.G. SA și SC E.O.N.G.

SA pentru punctul de consum al recurentei. Dolul a fost determinat la încheierea contractului, privind o clauză esențială a acestuia referitoare la determinarea prețului, raportată la situația de fapt. Prejudiciul înregistrat de societatea recurentă ca urmare a vicierii consimțământului prin dol este tocmai valoarea transportului de gaz natural, respectiv 98.233 lei + TVA. Intimata a perceput un tarif ilegal, încasând astfel o plată nedatorată. În cauză, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului. Analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente: Între părți a fost încheiat la 10 aprilie 2009 un contract de furnizare gaze naturale, contract liber negociat, în care părțile au libertatea de a stabili întinderea drepturilor și obligațiilor, modul de determinare a prețului în raport de elementele existente pe piața gazelor.

Este de reținut faptul că acest contract este un contract liber negociat. Prin contractul încheiat între părți s-a convenit obligația recurentei SC K.R.C. SRL de achitare a prețului, preț care a fost stabilit conform formulei de calcul în art. 5 din contract. În contract nu există o convenție a părților prin care formula de calcul să se aplice condiționat de existența unor cheltuieli ale furnizorului legate de transportul gazelor naturale. În cauză nu s-a dovedit că la încheierea contractului, consimțământul recurentei a fost viciat prin dol. Instanța de apel a reținut în mod corect că nici elementul obiectiv și nici elementul subiectiv al dolului nu au fost dovedite în cauză. Prețul stabilit de părți prin contract a fost un preț aplicat pe o piață concurențială, în condițiile unei libere competiții, recurenta fiind în cunoștință de cauză la momentul contractării de posibilitatea liberei alegeri a furnizorului pe piața gazelor naturale.

Așa fiind, este neîntemeiată critica recurentei privind faptul că formula de calcul al prețului gazului natural furnizat nu putea fi înțeleasă și interpretată cu diligențele obișnuite ale unui administrator de societate comercială, iar faptul omisiv al intimatei de a nu prezenta corect situația de fapt înainte de încheierea contractului reprezintă elementul obiectiv al dolului prin reticență. Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de nelegalitate ale hotărârii recurate, astfel că potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC K.R.C. SRL Oradea împotriva deciziei nr. 45/A de la 27 iunie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9 februarie 2012.