ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 579/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 508 din 30 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș

s-a admis acțiunea formulată de reclamanta E.O.N.E. ROMÂNIA SA (fostă E.O.N.G.

ROMÂNIA SA), împotriva pârâtei SC K.R.C. SRL Oradea și a obligat pârâta la

plata sumei de 178.934,02 lei reprezentând – neachitarea facturilor

reprezentând consumul de gaze naturale la locul de consum arătat – facturile

emise la 9 aprilie 2010 și 16 iunie 2010, în valoare de 163.208,45 lei, conform

situației anexate; - penalități de întârziere în valoare de 15.725,57 lei

conform calculului anexat; a fost respinsă cererea reconvențională, iar pârâta

a fost obligată la 5.194,68 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, tribunalul a reținut că se contestă doar o parte din debitul

pretins de către reclamantă.

Reclamanta putea

exercita o acțiune în constatarea nulității relative a contractului în limita a

ceea ce considera că i-a fost viciat consimțământul, dar dacă a acceptat ca în

formula de calcul a produsului cumpărat să fie introdus și tariful de

transport, astfel cum este reglementat de A.N.R.E. conform art. 1 alin. (1)

pct. b. Ordinul nr. 72/2008, respectiv Ordinul nr. 76/2009 (ambele ale

Președintelui A.N.R.E.), obligația este născută valabil prin puterea regulii

oferită de art. 969 C. civ.

Ar fi existat o plată

nedatorată dacă, de pildă, tariful de transport, adică respectiva componentă cu

titlu de tarif de transport volumetric – 6,89 Ron/MWh nu era inclusă în formula

de calcul acceptată contractual. Pârâta nu a susținut așa ceva, ci a pretins că

„nu trebuia inclusă, iar dacă tot a fost inclusă, trebuia calculată cu valoarea

„0”.

Aceasta în condițiile

în care ea însăși a susținut că tariful este stabilit la nivel național,

nefiind negociabil.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel pârâta SC K.R.C. SRL, solicitând admiterea cererii

reconvenționale cu obligarea intimatei la plata sumei de 98.233 lei + TVA

reprezentând tarif pentru serviciul de transport neprestat.

În motivarea apelului

se arată că societatea apelantă s-a aflat în eroare încă de la momentul

semnării contractului cu privire la componenta de transport volumetric al

gazului natural pe care E.O.N.G. a inclus-o în formula de calcul al prețului,

fără a respecta normele imperative cu privire la aplicarea acestui tarif. Acest

serviciu nu a fost prestat de către E.O.N.G., aspect dovedit prin adresa T.

S-a susținut că

nerespectarea condițiilor de valabilitate prin vicierea consimțământului la

încheierea contractului atrage lipsirea de efecte juridice a acestuia.

Prin decizia nr. 45/A

din 27 iunie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a fost respins apelul.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de Apel a reținut că la încheierea contractului dintre

părți consimțământul apelantei nu a fost viciat de dol prin reticență. Aceasta

deoarece E.O.N.G. a indicat o formulă de calcul pe care apelanta a acceptat-o,

deci nu se poate reține că intimata i-ar fi ascuns modul de calcul al prețului,

ca element al obiectului contractului de furnizare a gazelor naturale.

Nici elementul

subiectiv al dolului nu a fost dovedit de către apelantă.

Contractul încheiat

între părți face parte din categoria contractelor liber negociate de către

părți, încheiat de furnizorul de gaze naturale cu un consumator eligibil,

părțile având libertatea totală de a stabili întinderea drepturilor și

obligațiilor, modul de determinare a prețului, în raport de elementele

existente pe piața gazelor, termenele de plată.

Corelativ obligației

de furnizare a gazelor naturale din partea E.O.N.G. SA apelanta și-a asumat

obligația de achitare a prețului, preț determinat conform formulei de calcul

stabilită de părți în art.5 din contract.

Nu există dovada

intenției intimatei de a o induce în eroare pe apelantă cu ocazia stabilirii

prețului de furnizare a gazului, preț acceptat de bună-voie de către apelantă.

Nu este îndeplinită

nicio altă condiție de existență a dolului și anume aceea ca dolul să fie

determinant la încheierea contractului, respectiv împrejurarea pretins ascunsă

de către E.O.N.G. SA să fi determinat însăși încheierea contractului de către

apelanta SC K.R.C. SRL Oradea.

Împotriva acestei

decizii a formulat recurs în termen legal SC K.R.C. SRL, criticând-o pentru

nelegalitate sub următoarele aspecte.

Hotărârea a fost dată

cu aplicarea greșită a legii – art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Instanța de apel face

aplicarea în mod greșit a art. 1 alin. (1) pct. b) al Ordonanței nr. 72/2008,

respectiv al Ordonanței nr. 76/2009 al A.N.R.E. deoarece aceste prevederi

legale stabilesc tarife pentru prestarea serviciului de transport al gazelor

naturale realizat de S.N.T. T.G. SA Mediaș.

Această societate,

prin adresa trimisă către recurentă, a comunicat că nu are conducte de înaltă

presiune în zona de consum Jimbolia și drept urmare nu livrează prin conductele

sale în zonă.

Instanța de apel s-a

pronunțat în mod greșit cu privire la introducerea obligatorie a tarifului de

transport volumetric a gazului natural în formula de calcul a prețului.

Se face aplicarea

greșită a prevederilor art. 960 C. civ., apreciindu-se că nu sunt îndeplinite

condițiile de existență a dolului ca viciu de consimțământ.

Elementul obiectiv al

dolului prin reticență îl reprezintă faptul omisiv al intimatei de a nu

prezenta recurentei corect situația de fapt înainte de încheierea contractului.

Faptul omisiv al

intimatei nu îl constituie modul de calcul al prețului, ci situația particulară

de racordare a punctului de consum la rețeaua de gaze naturale care are

implicații asupra prețului contractual, respectiv faptul că S.N.T. T.G. nu

transportă prin conductele sale gazul natural până la punctul de consum al

recurentei.

Elementul subiectiv

al dolului este dat și de faptul că intimata a introdus cu bună știință în

contract informații care să inducă în eroare cu privire la aplicarea tarifului

de transport volumetric.

Contractul creează

aparența indubitabilă a existenței unei relații contractuale privind prestarea

de servicii de transport gaz natural între S.N.T. T.G. SA și SC E.O.N.G. SA

pentru punctul de consum al recurentei.

Dolul a fost

determinat la încheierea contractului, privind o clauză esențială a acestuia

referitoare la determinarea prețului, raportată la situația de fapt.

Prejudiciul înregistrat de societatea recurentă ca urmare a vicierii consimțământului

prin dol este tocmai valoarea transportului de gaz natural, respectiv 98.233

lei + TVA.

Intimata a perceput

un tarif ilegal, încasând astfel o plată nedatorată.

În cauză, intimata a

depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Analizând recursul

prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că

recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Între părți a fost

încheiat la 10 aprilie 2009 un contract de furnizare gaze naturale, contract

liber negociat, în care părțile au libertatea de a stabili întinderea

drepturilor și obligațiilor, modul de determinare a prețului în raport de

elementele existente pe piața gazelor.

Este de reținut

faptul că acest contract este un contract liber negociat.

Prin contractul

încheiat între părți s-a convenit obligația recurentei SC K.R.C. SRL de

achitare a prețului, preț care a fost stabilit conform formulei de calcul în

art. 5 din contract.

În contract nu există

o convenție a părților prin care formula de calcul să se aplice condiționat de

existența unor cheltuieli ale furnizorului legate de transportul gazelor

naturale.

În cauză nu s-a

dovedit că la încheierea contractului, consimțământul recurentei a fost viciat

prin dol.

Instanța de apel a

reținut în mod corect că nici elementul obiectiv și nici elementul subiectiv al

dolului nu au fost dovedite în cauză.

Prețul stabilit de

părți prin contract a fost un preț aplicat pe o piață concurențială, în

condițiile unei libere competiții, recurenta fiind în cunoștință de cauză la

momentul contractării de posibilitatea liberei alegeri a furnizorului pe piața

gazelor naturale.

Așa fiind, este

neîntemeiată critica recurentei privind faptul că formula de calcul al prețului

gazului natural furnizat nu putea fi înțeleasă și interpretată cu diligențele

obișnuite ale unui administrator de societate comercială, iar faptul omisiv al

intimatei de a nu prezenta corect situația de fapt înainte de încheierea

contractului reprezintă elementul obiectiv al dolului prin reticență.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de

nelegalitate ale hotărârii recurate, astfel că potrivit dispozițiilor art. 312 alin.

(1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta SC K.R.C. SRL Oradea împotriva deciziei nr. 45/A de la 27

iunie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 9 februarie 2012.