ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2352/2006

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 457 din 16 iunie 2005, pronunțată în dosarul nr. 1064/2005 al Tribunalului Iași, s-a dispus condamnarea inculpatului D.O., la pedeapsa de 20 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a) C. pen. S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 12 septembrie 2004 la zi. Inculpatul a fost obligat să despăgubească părțile civile: - D.L.C.

cu suma de 100.000.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 3.000.000.000 lei reprezentând daune morale; - G.M. cu suma de 45.000.000 lei reprezentând prestația periodică de la data săvârșirii faptei și până la data pronunțării hotărârii și câte 5.000.000 lei lunar reprezentând prestația periodică de la data pronunțării hotărârii și până la încetarea stării de nevoie, precum și suma de 500.000.000 lei cu titlu de daune morale; - I.G. cu suma de 1.100.000.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 500.000.000 lei cu titlu de daune morale. S-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat în satul Pietrărie, județul Iași aparținând inculpatului și asupra unui număr de 776 acțiuni deținute de inculpat la B.C.I.Ț.

SA, filiala Iași, prin ordonanțele procurorului din 2 noiembrie 2004 și 3 noiembrie 2004 în dosarul nr. 1404/P/2004. S-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra terenului în suprafață de 2.300 mp situat în Iași, județul Iași, proprietatea inculpatului, conform sentinței civile nr. 3786/1996 a Judecătoriei Iași. În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 63.000.000 lei. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul D.O. și victima, D.E. au fost căsătoriți, având împreună un fiu, L.C., plecat la muncă în Italia. Neînțelegerile frecvente, datorate geloziei și conduitei violente generată de consumul excesiv de alcool, au determinat divorțul soților D. Cu toate acestea ei au locuit în casa din satul Pietrărie, comuna Bârnova, în apropierea municipiului Iași, oraș în care D.E.

avea cabinet de avocatură. Succesele sale profesionale precum și poziția socială au determinat acutizarea conflictului între soți. În repetate rânduri, inculpatul a proferat amenințări cu moartea la adresa soției sale, aspect confirmat probator, prin declarații de martori atât la urmărirea penală cât și în faza de cercetare judecătorească. Într-o ultimă încercare de a salva relațiile între ei, victima a încheiat cu inculpatul, la data de 15 august 2004, o convenție prin care acesta se obliga să nu o mai agreseze fizic sau verbal. Anterior inculpatul fusese internat de două ori, după lungi insistențe, la Spitalul Socola Iași și la un spital de profil din București. În dimineața zilei de 11 septembrie 2004, în jurul orelor 9,00, între inculpat și fosta soție a reînceput conflictul, situație care a determinat-o pe D.E.

să-i spună acestuia că se va muta din casă. Victima s-a dus apoi la baie, iar D.O. a luat un cuțit din bucătărie cu care a așteptat-o în ușa acestei încăperi. În momentul în care D.E. a ieșit, a împins-o spre cabina dușului și i-a aplicat două lovituri cu intensitate, una în zona abdominală și cealaltă în zona toracică, suprimându-i viața. Inculpatul a lăsat victima în agonie și, până în jurul orelor 15,30, a consemnat într-o agendă momente din viața trăită împreună cu soția sa, iar apoi a mers la poliție și s-a autodenunțat. Situația de fapt reținută are corespondent în sistemul probator administrat și nu a fost contestată de inculpat care a recunoscut fapta astfel cum a fost descrisă. Sentința a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași de părțile civile G.M.

și I.G. și de inculpatul D.O. Apelurile promovate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de părțile civile G.M. și I.G. au vizat modul de soluționare a laturii penale a cauzei, sub aspectul individualizării pedepsei, în sensul majorării cuantumului acesteia. S-a susținut în motivarea apelurilor că raportat la atitudinea inculpatului față de victimă sau de urmările faptei sale, precum și la concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică se impune aplicarea unei pedepse în cuantum orientat către maximul special prevăzut de lege, de natură a asigura îndeplinirea scopului și funcțiilor acesteia. Criticile formulate de inculpatul D.O. au privit atât latura penală cât și latura civilă a cauzei.

În latura civilă se critică hotărârea instanței de fond cu privire la cuantumul despăgubirilor materiale acordate părții civile I.G. pe care le consideră exagerat de mari și lipsite de suport probator, solicitându-se cenzurarea sumelor acordate în raport de probele administrate. Cu privire la latura penală a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicată printr-o judicioasă analiză a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. A considerat că pedeapsa este prea severă raportat la concluziile raportului de expertiză psihiatrică care stabilește un discernământ scăzut, recomandând măsuri de siguranță medicală conform art. 113 C. pen. Prin decizia penală nr. 330 din 6 octombrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 4906/2005, Curtea de Apel Iași a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpatul D.O.

împotriva sentinței penale nr. 457 din 16 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a desființat-o în parte, în latura penală și în latură civilă și, rejudecând cauza: În baza dispozițiilor art. 113 C. pen., raportat la art. 429 C. proc. pen., a aplicat inculpatului D.O., măsura de siguranță a obligării la tratament medical. A redus cuantumul despăgubirilor civile, reprezentând daune materiale la care a fost obligat inculpatul să plătească părții civile I.G. de la suma de 1.000.000.000 lei la 730.000.000 lei (ROL). A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate. De asemenea, a respins, ca nefondat, apelul declarat de părțile civile I.G. și G.M. împotriva aceleiași sentințe.

A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus arestarea preventivă Împotriva deciziei au declarat recursuri parchetul, partea civilă I.G., precum și inculpatul D.O. Parchetul critică hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate, în sensul că deși apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a vizat greșita individualizare a pedepsei, cerând majorarea acesteia, instanța nu s-a pronunțat. Solicită în continuare mărirea pedepsei în raport de împrejurările concrete în care s-a comis fapta și de circumstanțele personale ale inculpatului. Motivele de casare sunt cele prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen. Recursul părții civile I.G. vizează atât latura penală (aplicarea pedepsei maxime) cât și latura civilă (acordarea despăgubirilor civile în cuantumul prevăzut de hotărârea primei instanțe.

Inculpatul, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen., solicită obligarea sa numai la plata sumelor dovedite de partea civilă și reducerea daunelor morale față de împrejurarea că între victimă și partea civilă, deși surori, existau relații reci, tensionate. În privința laturii penale solicită înlăturarea dispozițiilor art. 175 lit. a) și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., neexistând premeditare, acțiunea violentă a inculpatului fiind spontană. Recursurile declarate sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca atare. Cu privire la recursul parchetului Prima critică, cea referitoare la nepronunțarea instanței de apel pentru motivul invocat, privitor la greșita individualizare a pedepsei este nefondat.

În cuprinsul deciziei Curții de Apel Iași, la pagina 7 [(alin. (5), (6), (7) și (8)] este discutat acest motiv de apel invocat de parchet și se argumentează justa individualizare a pedepsei aplicate de instanța de fond. Reiterarea lui în recurs are în vedere aceleași argumente. Tribunalul Iași a făcut o judicioasă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., și a aplicat o pedeapsă bine proporționalizată. S-au avut în vedere, pe de o parte, împrejurările concrete în care s-a comis fapta (pregătirea omorului prin ascuțirea cuțitelor, aplicarea prin surprindere a două lovituri de cuțit, lăsarea victimei fără ajutor, mobilul faptei: reacție de gelozie) iar pe de altă parte, relațiile tensionate dintre soți, amprenta patologică a comportamentului anterior al inculpatului generat de fondul toxico-etilic, poziția sa sinceră, lipsa antecedentelor penale, discernământul diminuat.

b) Recursul părții civile urmează a fi respins, ca neîntemeiat, întrucât, în mod judicios, instanța de apel, luând în considerare dovezile administrate cu privire la întinderea despăgubirilor materiale le-a redus de la 1.100.000.000 ROL la 730.000.000 ROL, reprezentând cheltuieli de înmormântare, praznicele ulterioare și cheltuieli de transport Italia – România și retur. În privința celui deal doilea motiv de recurs aplicarea unei pedepse maxime, inculpatului, acesta coincide cu motivul de recurs al parchetului și a fost tratat la punctul anterior. c) Recursul inculpatului - cel referitor la reducerea despăgubirilor materiale și a daunelor morale. Astfel cum s-a arătat, instanța de apel în mod judicios a redus cuantumul despăgubirilor materiale de la 1.100.000.000 ROL la 730.000.000 ROL.

Din depozițiile martorilor Z.A.L. și A.A. rezultă că partea civilă I.G. a cheltuit 600.000.000 ROL cu înmormântarea, parastase și ridicarea unui monument funerar la mormântul victimei, iar diferența de 130.000.000 lei o reprezintă deplasările cu avionul pe ruta Italia – România și retur. Cuantumul daunelor morale a fost bine stabilit de instanța de fond și menținut în apel, în condițiile în care s-a dovedit legătura afectivă între cele două surori, omorul comis de inculpat provocând o gravă suferință psihică părții civile. Schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen., nu se impune. Premeditarea acțiunii a fost probată prin declarațiile relevante sub acest aspect date de martorii I.G., I.V., A.A., cei care confirmă că în mod repetat victima era amenințată cu moartea de inculpat, iar la un moment dat, de frică, aceasta a părăsit casa în care locuia împreună.

Semnificativă în acest sens este depoziția martorului I.V. căruia pe 2 septembrie 2004, deci cu 9 zile înainte de săvârșirea faptei, inculpatul i-a spus că „se vor alege apele cât de curând”. Element relevant al premeditării îl constituie ascuțirea și pregătirea mai multor cuțite, din care apoi și-a ales unul cu care s-o înjunghie pe fosta sa soție. Cel de-al 3-lea motiv al reducerii pedepsei urmează a fi respins. Instanța de fond a stabilit, iar cea de apel a confirmat, o pedeapsă just proporționalizată în raport atât de circumstanțele reale cât și de cele personale ale faptei și inculpatului.

Nivelul mai redus al discernământului inculpatului afectat de fondul său toxico-etilic, poziția procesuală sinceră și lipsa antecedentelor penale au fost avute în vedere de cele două instanțe care, în același timp au ținut cont de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, astfel că pedeapsa stabilită corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, de partea civilă I.G. și de inculpatul D.O. împotriva deciziei penale nr. 330 din 6 octombrie 2005 a Curții de Apel Iași. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 12 septembrie 2005 la 11 aprilie 2006. Obligă recurenta parte civilă și recurentul inculpat la plata sumei de câte 120 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2006.