ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2302/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Inculpata a fost implicată în

activități de trafic ilicit de droguri și după cercetările efectuate prin

sentința penală nr. 321din 8 martie 2005 a Tribunalului București, secția a

II-a penală, a fost condamnată definitiv (decizia penală nr. 343 din 27 aprilie

2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală nerecurată) la 4 ani

închisoare în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

și art. 74 lit. a) și c) C. pen.

După începerea executării acestei

pedepse, condamnata a formulat cererea de față, de întreruperea executării

pedepsei, pentru ajutorarea copiilor săi minori și bolnavi.

Tribunalul Prahova, prin sentința

penală nr. 7 din 5 ianuarie 2006, a respins, ca nefondată, cererea de

întreruperea executării pedepsei, formulată de condamnata

Z.C.O.

, cu privire, la pedeapsa de 4

ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 321 din 8 martie 2005,

pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală.

Petenta a fost obligată la 100 RON

cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei RON onorariu apărător oficiu,

ce se va avansa din fondurile Ministerului de Justiție.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut că în prezent condamnata se află în executarea unei

pedepse de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 321/2005 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, și că din referatul de anchetă socială rezultă

că la imobilul indicat de condamnată locuiește concubinul acesteia încadrat ca

muncitor necalificat pe un salariu de 450 lei RON, trei copii ai celor doi, cu

vârste de 8 ani, 6 ani și 4 ani și mama concubinului M.E. în vârstă de 54 de

ani care este casnică.

Tribunalul a apreciat că situația

materială a familiei condamnatei era preexistentă începerii executării

pedepsei, că petenta nu a depus nici o dovadă din care să rezulte meseria pe

care o cunoaște și în baza căreia ar putea să-și ajute familia din punct de

vedere material. În ceea ce privește îngrijirea celor trei minori s-a apreciat

că din ancheta socială nu rezultă că aceștia ar fi prost îngrijiți de către

concubinul condamnatei și mama acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel condamnata Z.C.O., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, susținând în esență că cererea de întrerupere a executării

pedepsei trebuia admisă deoarece are trei copii minori dintre care doi sunt

bolnavi și au nevoie de îngrijire specială, iar o mamă nu poate fi suplinită de

concubin sau bunică și că apelanta intenționează să se angajeze ca zilieră și

să obțină astfel venituri cu care să poată îngriji copiii.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia penală nr. 54 din 6 februarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul

condamnatei Z.C.O. împotriva sentinței penale nr. 7 din 5 ianuarie 2006 a

Tribunalului Prahova.

Nemulțumită și de această hotărâre,

în termenul legal, condamnata a declarat recurs, reluând motivele din apel

precum și ale cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Recursul este nefondat.

Examinându-se actele dosarului,

Curtea, reține că hotărârea atacată este temeinică și legală deoarece nu pot fi

aplicate dispozițiile art. 453 lit. c) și art. 455 C. proc. pen., atâta vreme

cât motivele invocate nu numai că, sunt preexistente începerii executării

pedepsei, dar cei trei minori sunt în îngrijirea concubinului și a mamei

condamnatei, ce ocupă un apartament bine întreținut având și venituri medii.

Ca atare, neexistând acele

împrejurări speciale, ce ar putea produce consecințe deosebit de grave pentru

familia condamnatei, hotărârea atacată va fi menținută, iar recursul respins,

ca nefondat.

Se vor aplica și prevederile art. 192

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnata Z.C.O. împotriva deciziei penale nr. 54 din 6 februarie

2006 a Curții de Apel Ploiești.

Obligă recurenta condamnată la plata

sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

aprilie 2006.