ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2302/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Inculpata a fost implicată în activități de trafic ilicit de droguri și după cercetările efectuate prin sentința penală nr. 321din 8 martie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost condamnată definitiv (decizia penală nr. 343 din 27 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală nerecurată) la 4 ani închisoare în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 și art. 74 lit. a) și c) C. pen. După începerea executării acestei pedepse, condamnata a formulat cererea de față, de întreruperea executării pedepsei, pentru ajutorarea copiilor săi minori și bolnavi. Tribunalul Prahova, prin sentința penală nr. 7 din 5 ianuarie 2006, a respins, ca nefondată, cererea de întreruperea executării pedepsei, formulată de condamnata Z.C.O.

, cu privire, la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 321 din 8 martie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală. Petenta a fost obligată la 100 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei RON onorariu apărător oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului de Justiție. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în prezent condamnata se află în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 321/2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, și că din referatul de anchetă socială rezultă că la imobilul indicat de condamnată locuiește concubinul acesteia încadrat ca muncitor necalificat pe un salariu de 450 lei RON, trei copii ai celor doi, cu vârste de 8 ani, 6 ani și 4 ani și mama concubinului M.E.

în vârstă de 54 de ani care este casnică. Tribunalul a apreciat că situația materială a familiei condamnatei era preexistentă începerii executării pedepsei, că petenta nu a depus nici o dovadă din care să rezulte meseria pe care o cunoaște și în baza căreia ar putea să-și ajute familia din punct de vedere material. În ceea ce privește îngrijirea celor trei minori s-a apreciat că din ancheta socială nu rezultă că aceștia ar fi prost îngrijiți de către concubinul condamnatei și mama acestuia. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnata Z.C.O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că cererea de întrerupere a executării pedepsei trebuia admisă deoarece are trei copii minori dintre care doi sunt bolnavi și au nevoie de îngrijire specială, iar o mamă nu poate fi suplinită de concubin sau bunică și că apelanta intenționează să se angajeze ca zilieră și să obțină astfel venituri cu care să poată îngriji copiii.

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 54 din 6 februarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul condamnatei Z.C.O. împotriva sentinței penale nr. 7 din 5 ianuarie 2006 a Tribunalului Prahova. Nemulțumită și de această hotărâre, în termenul legal, condamnata a declarat recurs, reluând motivele din apel precum și ale cererii de întrerupere a executării pedepsei. Recursul este nefondat. Examinându-se actele dosarului, Curtea, reține că hotărârea atacată este temeinică și legală deoarece nu pot fi aplicate dispozițiile art. 453 lit. c) și art. 455 C. proc. pen., atâta vreme cât motivele invocate nu numai că, sunt preexistente începerii executării pedepsei, dar cei trei minori sunt în îngrijirea concubinului și a mamei condamnatei, ce ocupă un apartament bine întreținut având și venituri medii.

Ca atare, neexistând acele împrejurări speciale, ce ar putea produce consecințe deosebit de grave pentru familia condamnatei, hotărârea atacată va fi menținută, iar recursul respins, ca nefondat. Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata Z.C.O. împotriva deciziei penale nr. 54 din 6 februarie 2006 a Curții de Apel Ploiești. Obligă recurenta condamnată la plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2006.