ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2292/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Timiș, prin sentința

penală nr. 685/ P din 31 octombrie 2005, în baza art. 211 alin. (1) lit. b), alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a

condamnat pe inculpatul A.M., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la

pedeapsa închisorii de 8 ani cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și alin.

(2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M.,

pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani cu

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C.

pen.

A constatat că partea vătămată L.F.O.

nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpați suma de 300.000 lei prejudiciul rămas nerecuperat

pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civil.

În baza art. 8 C. pen., art. 350 C. proc.

pen., a menținut starea de arest a inculpaților și a dispus deducerea arestului

preventiv din 17 iulie 2005 la zi.

Pentru a dispune astfel, tribunalul

a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș sub nr.

492 din 8 august 2005 înregistrat la această instanță sub nr. 794/ P din 10

august 2005 au fost trimiși în judecată inculpații P.C.M., pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., reținându-se că, în

noaptea de 16 iulie 2005, l-au condus pe partea vătămată L.F.O. pe un teren

viran situat pe raza municipiului Lugoj lângă calea ferată Lugoj - Buziaș,

unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat de suma de 2,5 milioane lei, telefonul

mobil și ceas. De asemenea, cei doi inculpați l-au deposedat pe partea vătămată

și de o legătură de chei, precum și de permisul de conducere pe care însă le-au

abandonat, părăsind locul faptei.

Din probele dosarului, proces-verbal

de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate, declarații martori,

dovezi de ridicare de la inculpați a bunurilor părții vătămate și de restituire

către aceasta și declarațiile inculpaților s-a reținut următoarea situație de

fapt:

În noaptea de 16 iulie 2005, partea

vătămată L.F.O., student la Facultatea de finanțe-bănci din cadrul

Universității Europene D. din Lugoj, intenționa să se deplaseze la discoteca

organizată la casa de cultură din oraș, sens în care a plecat de la domiciliul

său, situat pe str. Timișorii. Ajuns n fața Liceului C.B. din Lugoj, partea

vătămată a intrat în vorbă cu inculpații A.M. și P.M.C. Toți trei au hotărât să

se deplaseze la localul C., cu intenția de a consuma băuturi alcoolice. După ce

și-au achiziționat bere, cei trei și-au continuat drumul spre discotecă. La un

moment dat, inculpații i-au propus părții vătămate să nu se mai deplaseze la

discoteca organizată la casa de cultură, motivând că acolo sunt multe persoane

de etnie rromă, ci la o altă discotecă la care s-au oferit să o conducă pe

partea vătămată. Întrucât partea vătămată a acceptat propunerea celor doi,

aceștia l-au condus pe un teren viran situat pe raza municipiului Lugoj –

Buziaș, unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat pe partea vătămată și de o

legătură de chei, precum și de permisul de conducere pe care însă, le-au

abandonat, părăsind în fugă locul faptei.

Partea vătămată a încercat să-i

urmărească pe inculpați însă, nu a reușit, astfel că a anunțat organele de

poliție.

În dimineața zilei de 17 iulie 2005

s-a reușit identificarea agresorilor în persoana inculpaților A.M. și P.C.M.,

la locuința inculpatului A.M. fiind găsit telefonul mobil și ceasul părții

vătămate, iar de la inculpatul P.C.M. ridicându-se suma de 2.200.000 lei a

părții vătămate. Toate bunurile menționate au fost predate părții vătămate pe

bază de dovadă, astfel că aceasta se mai constituie parte civilă cu suma de 300.000

lei.

Martorul M.T.A., barman la localul C.

i-a recunoscut pe partea vătămată L.F.O. și inculpatul A.M. ca fiind doi dintre

clienții care au cumpărat bere de la barul respectiv, în noaptea de 16 iulie

2005.

De asemenea, martorul precizează că

partea vătămată L.F.O. s-a întors în noaptea respectivă la bar, relatându-i că

persoana care l-a însoțit împreună cu o altă persoană l-au deposedat prin

violență de un telefon mobil, ceas și bani.

S-a efectuat o recunoaștere din grup

cu partea vătămată L.F.O. și cei doi inculpați, în cadrul căreia partea

vătămată i-a recunoscut pe inculpați ca fiind persoanele care l-au deposedat

prin violență de bani și bunuri.

Inculpatul A.M. nu recunoaște

comiterea faptei, arătând că bunurile găsite la el în locuință au fost  aduse

de inculpatul P.C.M., acesta din urmă fiind dușmanul lui, astfel explicându-se

faptul că P.C.M. declară că au tâlhărit-o împreună pe partea vătămată.

Inculpatul P.C.M. a recunoscut

comiterea faptei.

Partea vătămată a declarat că

valoarea prejudiciului este de 7.000.000 lei și nu se constituie parte civilă

în cauză cu suma de 300.000 lei, prejudiciu rămas nerecuperat.

Inculpatul P.C.M. are antecedente

penale ce nu atrag starea de recidivă, iar inculpatul A.M. a săvârșit fapta din

prezentul dosar în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat, la 3 ani

și 3 luni închisoare, prin sentința nr. 859 din 5 septembrie 2001 a

Judecătoriei Pașcani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.

208 și 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

Inculpatul a fost arestat preventiv

la 17 aprilie 2001 și liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 294 zile

neexecutat la data de 26 noiembrie 2003.

În drept, fapta inculpaților A.M. și

P.C.M. care, în noaptea de 16 iulie 2005, în jurul orelor 2,00, prin violență

l-au deposedat pe partea vătămată L.F.O. de suma de 2,5 milioane lei, un

telefon celular și un ceas de mână, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b), alin. (2

1

) lit. a) C. pen. Inculpatul A.M. a săvârșit fapta în

stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) lit. b),

alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)

C. pen., a condamnat pe inculpatul A.M. pentru comiterea infracțiunii de

tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b), alin. (2

1

) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M.

pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C.

pen.

La stabilirea pedepselor s-a avut în

vedere pericolul social al inculpaților, pericolul ridicat al faptei comise,

modalitatea de comitere a faptei, scopul urmărit, prejudiciul creat, astfel încât

pedeapsa aplicată inculpaților să fie de natură să ducă la reeducarea acestora

și la prevenirea comiterii de noi fapte penale.

A constatat că partea vătămată L.F.O.

nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpați suma de 300.000 lei, prejudiciul rămas nerecuperat

pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 88 C. pen., și art. 350

C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpaților și a dispus deducerea

arestului din 17 iulie 2005 la zi.

Împotriva acestei sentințe penale au

declarat apel cei doi inculpați, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât

pedepsele aplicate sunt aspre.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 54/ A din 2 februarie 2006, a admis apelul declarat de

inculpatul P.C.M. împotriva sentinței penale nr. 685/ PI din 31 octombrie 2005,

pronunțată de Tribunalul Timiș.

S-a casat în parte sentința privind

măsura confiscării sumei de 300.000 lei în solidar și de la inculpatul P.C.M.

și rejudecând, înlătură măsura confiscării sumei de 300.000 lei de la

inculpatul P.C.M., urmând să se mențină măsura confiscării numai de la

inculpatul A.M.

Respinge apelul inculpatul A.M.

împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Menține măsura arestării preventive

pentru fiecare inculpat și deduce în continuare, arestarea preventivă de la 31

octombrie 2005 la zi.

Menține restul dispozițiilor

sentinței.

Nemulțumiți și de această hotărâre,

în termenul legal, au declarat recurs atât inculpatul P.C.M., precum și

inculpatul A.M.

Prin recursurile declarate, cei doi

inculpați reiau motivul invocat și prin apel, respectiv, au solicitat reducerea

pedepselor și numai inculpatul P.C.M. și pentru prima dată, în această fază

procesuală, susține că asupra sa s-au exercitat presiuni, pentru a-l învinovăți

pe coinculpatul A.M.

Recursurile sunt nefondate.

Verificându-se probatoriu cauzei și

hotărârea atacată, în raport de criticile aduse, precum și din oficiu, Curtea

reține că acesta a fost evaluat corect, că situația de fapt corespunde

activității infracționale desfășurată de fiecare inculpat, iar încadrarea

juridică este cea legală.

Nu se constată nici un fel de dubii

sau contradicții cu privire la vinovăția fiecărui recurent, așa încât,

susținerile inculpatului P.C.M. sunt apreciate ca simple afirmații și apărări,

infirmate însă de probe.

Pedepsele în cuantum de câte 8 ani

închisoare, pentru fiecare inculpat recurent, față de împrejurările concrete în

care au conceput și realizat tâlhăria comisă, nu pot fi apreciate ca excesive,

aflându-se doar cu un an peste limita minimă prevăzută de textul ce

incriminează fapta, dar și în raport cu datele făptuitorilor, ce au antecedente

penale, iar pentru A.M. fiind corect reținută și starea de recidivă

postexecutorie.

În consecință, recursurile urmează a

fi respinse, ca nefondate, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. și menținută hotărârea atacată.

Se vor aplica pentru cei doi

inculpați recurenți și dispozițiile art. 381 și 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații A.M. și P.C.M. împotriva deciziei penale nr. 54/ A din

2 februarie 2006 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 17 iulie 2005 la 7 aprilie

2006.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumelor de câte 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

aprilie 2006.