ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2157/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2157/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava sub nr. 55/P/2005 din 25 martie 2005, petiționarul P.C. a solicitat efectuarea cercetărilor împotriva numiților A.C., notar public în municipiul Botoșani, C.E.V., Z.V., P.F., C.Șt.S., N.N.D. și V.M., pentru a fi trași la răspundere penală, motivând că A.C., care este notar public, a întocmit și autentificat, la data de 2 iulie 2002, procura nr. 3792 prin care C.E.V. îl împuternicea pe C.Șt.S. să o reprezinte la îndeplinirea formalităților în vederea înființării SC B. SRL Dărmănești, act ce nu a fost semnat de titulară, dar de care s-au folosit celelalte persoane devenite asociați ai societății respective, calitate în care mai apoi au cumpărat întreg patrimoniul SC R.C.C.
SA Bacău, prin această operațiune el fiind exclus din acționariatul acestei societăți și prejudiciat, ca urmare a manoperelor acestora de inducere în eroare, fapte ce ar îndeplini elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 289, art. 288 alin. (1), art. 291 și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava reținând din cuprinsul actelor premergătoare că procura autentificată sub nr. 3792 din 2 iulie 2002 a fost semnată de către mandatar, astfel că nu se poate reține vinovăția notarului public cu privire la infracțiunea reclamată prevăzută de art. 289 C. pen., și pe cale de consecință nu subzistă nici infracțiunile prevăzute de art. 288 alin. (1) și art. 291 C. pen., pretins comise de celelalte persoane împotriva cărora s-a formulat plângere penală, prin rezoluția nr. 55/P/2005 din 27 mai 2005 a dispus, în temeiul art. 228, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen., neînceperea urmăririi penale față de A.C., C.E.V., Z.V., P.F., C.Șt.S., N.N.D. și V.M. Totodată, având în vedere că s-a solicitat efectuarea cercetărilor cu privire la infracțiunea de înșelăciune față de acționarii SC B. SRL Dărmănești din jud. Bacău, motivat de faptul că majoritatea acestora își au domiciliul în același județ, unde de altfel se susține că a și fost comisă fapta, s-a disjuns cauza și s-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Împotriva rezoluției, petentul s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu plângere formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen., ce a fost respinsă prin rezoluția nr. 227/III/2/2005.
Nemulțumit de rezoluție petentul s-a adresat cu o nouă plângere Curții de Apel Suceava. Această instanță, prin sentința penală nr. 34 din 28 noiembrie 2005, a respins plângerea formulată de petentul P.C., obligându-l la cheltuieli judiciare către stat și către intimații C.E.V. și C.Șt.S. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petiționarul P.C. Examinând recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat. Instanța de fond, în baza materialului probator aflat la dosarul cauzei a apreciat în mod corect că activitățile desfășurate de intimata A.C., notar public ca și de intimații C.E.V., Z.V., P.F., C.Șt.S., N.N.D.
și V.M., nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate prin plângerea penală. Astfel, câtă vreme numita C.E.V. recunoaște că, după ce i s-a citit conținutul procurii, a semnat-o în prezența notarului (dosar nr. 55/P/2005) semnătură ce este evident asemănătoare ce cele de pe declarația dată în fața procurorului cât și de pe o altă procură autentificată cu încheierea nr. 3386 din 12 decembrie 2002 a biroului notarului public A.Ț., iar pentru validitatea actului încriminat ca fals nu are nici o relevanță locația întocmirii, biroul notarial, domiciliul titularului, unitate spitalicească, etc., în mod corect s-a reținut inexistența infracțiunilor prevăzute de art. 289 C. pen., art. 288 alin. (1) și art. 291 C. pen.
În ce privește disjungerea privitoare la infracțiunea de înșelăciune, petentul nu o poate critica, potrivit art. 278 1 C. proc. pen., plângerile persoanelor vătămate ori ale căror interese au fost vătămate, fiind posibile doar împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de neîncepere a urmăririi penale sau de netrimitere în judecată. Pentru toate aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, obligându-l pe recurentul petiționar la plata sumei de 80 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat precum și la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimații Z.V. și P.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.C. împotriva sentinței penale nr. 34 din 28 noiembrie 2005 a Curții de Apel Suceava. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către intimații Z.V. și P.F. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 aprilie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.