ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1020/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra prezentului conflict de competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgu Jiu contestatoarea SC P. SA a chemat în judecată pe intimații BEJ B.F. și P.G.V.

pentru anularea formelor de executare pornite în dosarul nr. 3530-3538/2009 a

BEJ B.F. S-a mai solicitat întoarcerea executării silite.

Judecătoria Târgu Jiu prin sentința

civilă nr. 4567 din 22 iunie 2009 a admis excepția de necomeptență teritorială

exclusivă și a declinat cauza la Judecătoria Sectorului 1 București.

S-a reținut că prin sentința civilă

nr. 1177 din 24 februarie 2009 a Tribunalului Gorj contestatoarea a fost

obligată la plata contravalorii unei cote de 4000 m

c

gaze naturale anual

pe perioada 1 februarie 2008 – 24 februarie 2009, actualizată.

Pentru această sumă s-a emis o

somație de executare, fără să se țină cont de decizia nr. 458 din 31 martie 2009 a Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțional art. 373

1

C. proc.

civ.

Contestatorul a mai formulat o serie

de critici la adresa titlului.

Din această cauză s-a disjuns

cererea cu privire la creditorul P.G.V., formându-se, după disjungere, dosarul

nr. 6982/318/2009.

S-a reținut că în cauza de față

creditorul a ales calea executării silite prin poprire și în baza art. 373 C.

proc. civ. titlul executor se execută de către executorul judecătoresc din

circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea.

Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc.

civ. poprirea se desființează de executorul judecătoresc de la domiciliul sau

sediul terțului poprit, iar, potrivit art. 400 C. proc. civ. contestația se

introduce la instanța de executare.

S-a constatat că cererea de

executare silită prin poprire s-a făcut de un executor al cărui sediu nu se

află nici la domiciliul debitoarei (Judecătoria Sectorului 1) nici la

domiciliul terțului poprit (Judecătoria Sectorului 2).

Ca urmare s-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1, în care își are

sediul debitorul contestator.

Judecătoria Sectorului 1 București primind

cauza, urmare declinării, a declinat la rândul ei cauza, în favoarea

Judecătoriei Târgu Jiu considerând că aceasta este competentă din punct de

vedere teritorial să judece cauza.

S-a reținut că în cauză executarea

silită a titlului executor constând în sentința Tribunalului Gorj a început la

solicitarea și stăruința creditorului intimat, prin actele de executare

întocmite de BEJ B.F., cu sediul în Târgu Jiu, în temeiul art. 371 alin. (3) C.

proc. civ.

Instanța a făcut distincție între

competența teritorială a instanței de executare care se stabilește în temeiul

art. 400 și art. 373 alin. (2) C. proc. civ. și, respectiv, competența

teritorială a executorului judecătoresc în temeiul art. 453 C. proc. civ.,

competență care poate fi determinată și verificată în lumina art. 453 C. proc.

civ. doar de instanța de executare competentă teritorial.

S-a mai reținut conform art. 371

1

alin. (3) C. proc. civ. că executarea silită se face în oricare din formele

prevăzute de lege, simultan sau succesiv până la realizarea dreptului

recunoscut prin titlu. Ca urmare, a arătat instanța, o eventuală contestație la

executarea nu va putea fi înaintată unei instanțe determinată în raport de

modalitatea de executare ce a condus la realizarea creanței – potrivit naturii

acesteia, ci instanței în raza căreia se efectuează sau s-au efectuat actele de

executare.

Înalta Curte sesizată cu conflictul

negativ de competență mai sus evocat constată următoarele:

Potrivit art. 400 C. proc. civ.

contestația la executare se introduce la instanța de executare iar contestația

privind lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării titlului executării se

introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Din contestația la executare

formulată de contestatoare rezultă că s-a solicitat anularea executării silite

începute de BEJ B.F. împotriva sa ca fiind nelegală și, ca urmare, întoarcerea

executării silite.

Executarea pornită și îndeplinită

s-a făcut în temeiul titlului executor pe care îl reprezintă sentința civilă

nr. 1177 din 24 februarie 2009 a Tribunalului Gorj.

Se reține că în cuprinsul cererii

contestatoarea a formulat critici cu privire la valabilitatea titlului

executoriu și a solicitat întoarcerea executării. La această situație se mai

adaugă și împrejurarea că execuția a fost deja începută în aria de jurisdicție

a Judecătoriei Târgu Jiu care este instanța emitentă a titlului executoriu și

instanța de executare, competența de soluționare a contestației la executare

silită mai sus amintită revine Judecătoriei Târgu Jiu, ca instanță de

executare.

Pe cale de consecință în temeiul

art. 22 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte a stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe contestatoarea SC P. SA în contradictoriu cu intimații P.G.V.

și Biroul Executorului Judecătoresc B.F., în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8

februarie 2011.