ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4822/2010

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 723 din 30 octombrie 2009, Tribunalul Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei privind pe reclamanta SC B.R. SA Bacău, în contradictoriu cu pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în favoarea Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că acțiunea reclamantei, având ca obiect anularea Deciziei nr. 186 și a procesului-verbal de control nr. 92 din 22 septembrie 2008, emise de primele două pârâte, precum și a Deciziei nr. 436 din 24 decembrie 2008, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, intră sub incidența dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, față de împrejurarea că principalul act administrativ-fiscal contestat este emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care este o autoritate centrală. Prin sentința nr. 42 din 9 aprilie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că în speță competența se stabilește în funcție de valoarea sumei reprezentând obligația de plată contestată, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; or, reține curtea de apel, în speță, valoarea litigiului este de până la 500.000 lei. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.. Verificând cauza, Curtea constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Obiectul acțiunii formulate în cauză îl constituie anularea unor acte administrativ-fiscale prin care a fost stabilită - în sarcina reclamantei obligații fiscale, reprezentând taxe vamale și TVA, precum și majorări de întârziere, al căror cuantum nu depășește suma de 500.000 lei. Cum cuantumul sumei reprezentând obligația de plată contestată este de până la 500.000 de lei, în speță devin incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și se aplică cu prioritate față de prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie. Astfel, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește competența materială a instanței de fond în raport cu două criterii: organul emitent al actului și cuantumul în speță al contribuției contestate de reclamantă.

În cazul în care litigiul privește taxe, impozite, contribuții sau datorii vamale ori accesorii ale acestora, pentru stabilirea competenței materiale a instanței de fond se recurge la criteriul valoric al sumei asupra căreia poartă litigiul, criteriu prevăzut expres de art. 10 alin. (1) din lege. Așadar, indiferent de poziționarea, în cadrul sistemului organelor administrației publice, a autorității publice emitente a actului contestat sau în contradictoriu cu care se judecă reclamanta, tribunalele soluționează în fond cererile având ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei, curțile de apel fiind competente să soluționeze în fond numai litigiile în cazul cărora suma este mai mare de 500.000 de lei.

Față de cele arătate, raportat la cuantumul sumei contestate în cauză, competența de soluționare a cauzei urmează a fi stabilită în favoarea Tribunalului Bacău,secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC B.R. SA Bacău, în contradictoriu cu pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în favoarea Tribunalului Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2010.