ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 813/2011

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 95 din 18 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr.

2576/45/2010 s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de

petiționara M.M. împotriva rezoluției din 3 iunie 2010 dată de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 280/P/2010.

A obligat petiționara

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre s-au reținut în fapt următoarele:

La data de 19 martie

2010, petiționara M.M. a fost invitată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru a fi audiată în dosarul nr. 7311/P/2009. Persoana vătămată a reclamat

ulterior faptul că procurorul care trebuia să o audieze nu s-a prezentat având

o atitudine necorespunzătoare profesiei de magistrat, lăsând-o să aștepte mai

mult. Nu i s-a pus la dispoziție actul de sesizare fiind obligată să semneze un

proces-verbal. În aceste condiții petiționara M.M. a considerat că atitudinea

procurorului a fost una de intimidare și de amenințare, magistratul afirmând că

o va amenda dacă nu semnează procesul-verbal.

Ulterior, persoana

vătămată a aflat că procurorul este magistratul V.C. împotriva căreia a

formulat plângere pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută

de art. 246 C. pen.

Efectuându-se acte

premergătoare, s-a constatat că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a

fost înregistrat dosarul nr. 7311/P/2010 privind plângerea formulată de către

numita M.M. referitoare la comiterea unor presupuse fapte prevăzute de legea

penală. Plângerea a fost adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție și a fost trimisă spre competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, fiind repartizată, în vederea efectuării cercetărilor,

procurorului V.C.I.

Motivat de modul

defectuos de formulare al plângerii, procurorul a procedat la invitarea numitei

M.M. în vederea clarificării faptelor cu privire la care înțelegea să formuleze

sesizare penală. La data de 19 martie 2010, numita M.M. s-a prezentat la

parchet unde a fost audiată de către procurorul de caz; întrucât numita M.M. a

avut o atitudine recalcitrantă, magistratul procuror a interogat-o în prezența

unui martor asistent, respectiv numita S.E. - avocat în Baroul Iași. Procesul

verbal întocmit cu această ocazie nu a fost semnat de către persoana vătămată.

S-a precizat că,

anterior acestui eveniment, numita M.M. fost invitată și de către organele de

poliție - agent de poliție P.T. - în vederea interogării dar aceasta nu a dorit

să dea declarație.

Ulterior, prin

rezoluția din data de 26 martie 2010, procurorul V.C. a dispus neînceperea

urmăririi penale în dosarul nr. 7311/P/2010.

S-a reținut că

magistratul procuror V.C. nu și-a încălcat nici o atribuție de serviciu, dovadă

fiind procesul verbal din data de 19 martie 2010, întocmit în prezența unui

martor asistent.

De asemenea, nu

rezultă nici un indiciu conform căruia procurorul V.C. ar fi avut un

comportament agresiv față de M.M.; chiar susținerile acesteia conform cărora

procurorul ar fi amenințat-o că o va aresta dacă nu va semna procesul verbal nu

pot fi reținute avându-se în vedere faptul că numita M.M. avea calitatea de

persoană vătămată în dosarul nr. 7311/P/2010; mai mult, respectivul proces

verbal își produce pe deplin efectele și în lipsa semnăturii numitei M.M.

În aceste condiții,

rezultă că magistratul procuror V.C. nu și-a încălcat nici o atribuție de

serviciu.

În ceea ce privește

referirile la nesoluționarea corectă a unor sesizări privind dreptul la

moștenire al numitei M.M., se constată că nu se reclamă comiterea vreunei fapte

prevăzută de legea penală.

Totodată s-a arătat

că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a fost înregistrat și dosarul nr.

13.587/P/2009 care a avut ca obiect o altă plângere a numitei M.M. împotriva

altor persoane.”

Prin rezoluția din 26

iulie 2010 dată în dosar nr. 503/II/2/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Iași procurorul general a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii

formulate de petenta M.M. împotriva soluției dispuse în dosarul penal nr.

280/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Împotriva sentinței

pronunțate de instanța de fond a declarat recurs petiționara M.M. solicitând

casarea acesteia și în cadrul rejudecării, admiterea plângerii și trimiterea

cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.

Înalta Curte

examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 385

14

C.

proc. pen. și art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen. constată că acesta

este nefondat pentru următoarele considerente:

Plângerea

reglementată de dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., are natura

juridică a unei căi de atac îndreptată împotriva soluțiilor de netrimitere în

judecată dispuse de procuror.

Pentru verificarea

aspectelor invocate de petiționar, legea procesual penală permite ca înainte de

a se dispune începerea urmăririi penale, să fie administrate acte

premergătoare.

Rolul efectuării

actelor premergătoare îl constituie preîntâmpinarea începerii urmăririi penale

în cazuri nejustificate, eliminându-se astfel posibilitatea apariției acelui

cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final,

s-ar dovedi nejustificate.

Întrucât actele

premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză au stabilit, în mod

neechivoc, că procurorul V.C. a acționat, în cadrul și cu respectarea legii,

nesăvârșind nici o faptă penală – scopul audierii persoanei vătămate în dosarul

nr. 7311/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași fiind acela de a

lămuri obiectul plângerii formulate de petiționară – Înalta Curte constată că

soluția de netrimitere în judecată este corectă, neexistând temei pentru

desființarea ei.

Împrejurarea că

petiționara este nemulțumită – fără a avea o justificare credibilă – de soluția

adoptată nu poate conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Nu pot fi reținute

indicii care să contureze existența vreunei amenințări din partea magistratului

procuror, exercitate în timpul audierii persoanei vătămate în dosarul nr.

7311/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

Procesul-verbal a

fost semnat de procuror dar și de martorul asistent, consemnându-se totodată

poziția adoptată de petiționara M.M., în sensul refuzului de o semna.

Așa fiind, Înalta

Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara M.M.

împotriva sentinței penale nr. 55 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Iași,

secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 92

alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționara M.M. împotriva sentinței penale nr. 95 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 02 martie 2011.