ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1146/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1146/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față,
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La
4 martie 2011 petentul M.V.T., a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Iași o plângere prin care a solicitat să se efectueze cercetări penale față de
magistrații-procurori M.C., B.N. și magistrații-judecători U.C., Ț.I., T.C., S.M.
și V.D. pentru faptul că aceștia și-au îndeplinit în mod necorespunzător
îndatoririle de serviciu.
Urmare a cercetărilor efectuate, prin rezoluția
nr. 187/P din 1 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, în
temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a
dispus neînceperea urmăririi penale față
de magistrații M.C., B.N.
și magistrații-judecători U.C., Ț.I., T.C., S.M. și V.D., sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Prin rezoluția nr. 895/II/ din 23
septembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, s-a respins ca
neîntemeiată plângerea formulată de petentul M.V.T. împotriva rezoluției nr.
187/P din 1 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Pentru a pronunța această rezoluție,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a reținut că raportat la conținutul
infracțiunilor la activitățile desfășurate de magistrați și procurori, rezultă
că activitatea acestora se bazează pe interpretarea normelor juridice prin
raportare la situația de fapt și cererile formulate de părți, nefiind
succeptibile, în lipsa unor probe certe, de vinovăție, de vătămare a
intereselor legale ale vreunei personale.
Nemulțumit de soluțiile pronunțate de
procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, petentul M.V.T.,
în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., a
formulat plângere la Curtea de Apel Iași, instanță competentă să soluționeze
cauza în fond.
În
motivarea plângerii, petentul M.V.T. a susținut că art.
134 prevede reabilitarea de drept cu condiția de a trece 3 ani, fără a preciza
data în acest sens. A mai arătat că nu a făcut reclamatie împotriva unei
personae fizice ci împotriva statului roman pe care îl consideră vinovat de
această situație.
Prin sentința penală nr. 188 din 8
decembrie 2011, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a
respins ca nefondată plângerea formulată de petentul M.V.T. împotriva
rezoluțiilor procurorului, cu obligarea acestui ala plata cheltuielilor
judiciare către stat în cuantum de 50 RON.
Pentru a se hotărî astfel s-a reținut
că din actele și lucrările dosarului nu rezultă vreun indiciu cu privire la
săvârșirea de către intimații B.N., M.C., U.C., Ț.I., T.C., S.M. și V.O. a
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de
art. 246 C. pen.
Mai mult decât atât față de
magistrații procurori nu s-a confirmat vreun indiciu în exercitarea cu rea
credință a atribuțiilor de serviciu, ori în producerea vreunui prejudiciu petentului,
sau vătămare a intereselor legale.
Împotriva acestei sentințe petentul M.V.T.
a formulat recursul de față.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 278
1
alin.
(1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a
ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese
legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia
i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Potrivit art. 278
1
alin.
(8) C. proc. pen., judecătorul, soluționând plângerea, o poate respinge ca
nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 278
x
alin.
(10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 8 pct. 39 din
Legea nr. 202/2010 (mica reformă), împotriva hotărârii pronunțate de judecător
potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că
sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.
Așa fiind, Înalta Curte , în
conformitate cu prevederile art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. a) C.
proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul M.V.T.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurentul petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către
stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de petiționarul M.V.T. împotriva sentinței penale nr. 188 din 8
decembrie 2011, pronunțată în Dosar nr. 882/45/2011 al Curții de Apel Iași, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Obligă
petiționarul la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 12 aprilie
2012
.