ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.03.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1351/2011

HOTĂRÂRE
30.03.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1351/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului București,

astfel cum a fost modificată la data de 15 ianuarie 2010, reclamanta

M.G.S.C. SRL a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtele

Banca

Română pentru Dezvoltare, sucursala Bistrița Năsăud, și Banca Națională a

României – Centrala Incidentelor de Plăți, anularea incidentului de plată

înscris pe numele său în calitate de trăgător (produs cu fila CEC seria BRDE 1

BC nr. 18044) înregistrat în Fișierul Național de Incidente de Plăți și

Fișierul Național al Persoanelor cu Risc din cadrul B.N.R. – Centrala

Incidentelor de Plăți, în temeiul art. 36 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001.

Secția a VI-a comercială a

Tribunalului București, prin sentința comercială nr. 690, pronunțată la data de

29 ianuarie 2010 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R.

și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă, în

contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane

fără calitate procesuală pasivă; a admis, în parte, acțiunea, astfel cum a fost

modificată, formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâta Banca Română

pentru Dezvoltare, sucursala Bistrița Năsăud, pe care a obligat-o să anuleze

informațiile privind incidentul de plată înregistrat pe numele reclamantei la

data de 7 decembrie 2009 sub nr. 2207471/2009 la Centrala Incidentelor de Plăți

din cadrul B.N.R.

Spre a hotărî astfel, tribunalul a

reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, că

prevederile Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001 nu instituie în sarcina B.N.R. obligații

legale referitoare la anularea informațiilor privind incidentele de plăți, iar,

pe fondul cauzei, că incidentul de plată s-a din lipsa culpei reclamantei,

întrucât fila CEC, emisă de aceasta drept garanție, în conformitate cu art. 4.10

din contractul de vânzare-cumpărare nr. 427 din 2 aprilie 2004 pe care l-a

încheiat, în calitate de cumpărătoare, cu SC E.E. SA, în calitate de

vânzătoare, a fost prezentat în vederea plății înainte de termenul convențional

stipulat prin menționatul articol.

Prin decizia comercială nr. 410,

pronunțată la data de 6 septembrie 2010, Secția a V-a comercială a Curții de

Apel București a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale

active a apelantei și, ca nefondat, apelul formulat de pârâta B.R.D. - G.S.G.

SA împotriva sentinței tribunalului.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de control

judiciar

a reținut, analizând excepția lipsei calității procesuale

active, că apelul este formulat de însăși societatea mamă, B.R.D. - G.S.G. SA

care a înțeles să delege reprezentarea sa în această etapă procesuală

Directorului Sucursalei Cluj.

Analizând sentința apelată prin

prisma criticilor invocate în apel, a probelor administrate și a dispozițiilor

legale aplicabile, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția

anulării incidentului de plată în litigiu, reținând următoarele – creditoarea a

introdus la plată CEC-ul emis de reclamanta – debitoare la data de 7 decembrie

2010, mai înainte de expirarea termenului de 30 de zile de la emitere, convenit

prin art. 4.10 alin. (2) din contractul părților;

- dreptul reclamantei de a obține

anularea incidentului de plată este corelativ obligației Băncii declarante de

a-l anula, în caz de constatare ulterioară a unei erori în ce privește

prezentarea incidentului de plată, indiferent cui îi este imputabilă o atare

eroare;

- dreptul Băncii de a

declara incidentul de plată și de a solicita B.N.R. insolvarea acestuia este

restrâns, neavând în conținutul său elemente ale dreptului de a pretinde

nulitatea unor clauze din contractul în raport cu care este terț;

- inexistența datoriei principale,

constatată ulterior înregistrării incidentului de plată, constituie un motiv

suficient pentru ca reclamanta să fie radiată din fișierul național al

incidentelor de plăți, având în vedere că definiția incidentului de plată face

trimitere la obligațiile fundamentale, originare dintre părțile contractante;

- înscrierea reclamantei

în menționatul fișier dintr-o eroare neimputabilă Băncii declarante, care nu a

cunoscut toate împrejurările privind elementele incidentului de plată, nu

justifică perpetuarea erorii prin menținerea sa în CIP, înregistrare ce i-ar

crea grave prejudicii în mod nejustificat, de vreme ce datoria ce a generat

înscrierea fusese plătită cu mai mult de 3 luni înainte.

Împotriva menționatei decizii a

formulat recurs apelanta - pârâtă B.R.D. - G.S.G. SA, invocând în drept

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În

motivarea recursului s-a arătat, în esență, că instanța de apel a înlăturat

greșit apărările apelantei, stabilind că ar fi săvârșit o eroare neimputabilă

prin necunoașterea termenului contractual în care cecul trebuie încasat și

neluând în considerare că, potrivit art. 55 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001,

în cazul anulării unui incident de plată în urma unei erori sau omisiuni va fi

amendată de către CIP iar considerentele instanței, în sensul depunerii cecului

anterior termenului convențional, stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare

încheiat între intimata-reclamantă și SC E.E. SA, sunt contrare Regulamentului

nr. 1/2001 și încalcă regimul juridic al cecului reglementat prin Legea nr. 59/1934

- recurenta neprecizând relevanța criticilor aduse instanței de fond sau a

afirmațiilor vizând fondul cauzei, față de decizia atacată și de dispozițiile

art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.

Prin întâmpinarea formulată în cauză

intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, iar

intimata-pârâtă B.N.R. a solicitat, prin întâmpinare, admiterea recursului,

apreciind întemeiate criticile recurentei.

Recursul este nefondat.

Este de observat că recurenta a

reiterat motivele de apel fără a se referi, în mod concret, la soluția dată

acestora de către instanța de control judiciar, iar criticile referitoare la

modul în care instanța de apel s-a raportat, în stabilirea situației de fapt,

la apărările pe care această parte le-a formulat în cauză, nu mai pot fi

analizate în recurs, față de reglementarea în vigoare a art. 304 C. proc. civ. la

data pronunțării deciziei atacate.

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., vizează nelegalitatea hotărârii atacate și conține, atât ipoteza

pronunțării unei hotărâri lipsite de temei legal, cât și ipoteza pronunțării

unei hotărâri cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, ce nu se regăsesc

dezvoltate conform cerințelor art. 302

1

lit. c) C. proc. civ. în

motivarea recursului, iar afirmația recurentei, în sensul că argumentele

instanței de apel bazate pe prezentarea la plată a cecului înainte de termenul

convențional sunt contrare Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001, nu se justifică,

față de dispozițiile art. 2 lit. b) din menționatul regulament, care fac

trimitere la obligațiile rezultate prin efectul contractului care le

reglementează, cum corect s-a reținut.

Având în vedere că temeiul de drept

al cererii introductive, precum și fundamentul juridic al sentinței apelate îl

constituie art. 36 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001,

nu se justifică critica încălcării regimului juridic al cecului reglementat

prin Legea nr. 59/1934 de către instanța de apel, care, în conformitate cu art.

295 alin. (1) C. proc. civ., avea a modifica, în limitele cererii de apel,

stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar,

potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba

calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici

nu se pot face alte cereri noi.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursul declarat în cauză.

Respinge

recursul formulat de

pârâta B.R.D. – G.S.G. SA, sucursala Bistrița-Năsăud, împotriva deciziei Curții

de Apel București nr. 410 din 6 septembrie 2010

, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi,

30 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1175/2011
G.S.G., sucursala Arad, și B.N.R. – C.I.P., obligând prima pârâtă să înainteze către B.N.R. o cerere de anulare a înscrierii din Centrala Incidențelor de Plăți și din Fișierul Național al Persoanelor de Risc a incidentului de plată nr. 10,
ÎCCJ 2012-04-26
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2148/2012
sau fără o hotărâre judecătorească conform Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001 și că eventualele excepții legate de titlul de valoare pot fi invocate de către reclamantă pe calea opoziției la executare. În final, s-a constatat că reclamanta nu
ÎCCJ 2011-03-31
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1402/2011
de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că în mod eronat s-a apreciat de instanța de apel că are calitate procesuală pasivă întrucât potrivit Legii nr. 312/2004 privind statutul B.N.R. atribuțiil
ÎCCJ 2011-03-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1183/2011
Asupra recursurilor de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 16 septembrie 2009 sub nr. 36401/3/2009 reclamanta SC B.B. & B.G. SRL București a chemat în judecată pe pârâtele SC
ÎCCJ 2011-12-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4086/2011
a efectuat demersuri pentru a retrage din circuit instrumentul de plată doar la data de 21 septembrie 2010, când banca solicitase deja înregistrarea incidentului de plată. Prin urmare, obligația contractuală a reclamantei a fost îndeplinită
Sursă