ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1351/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului București, astfel cum a fost modificată la data de 15 ianuarie 2010, reclamanta M.G.S.C. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Banca Română pentru Dezvoltare, sucursala Bistrița Năsăud, și Banca Națională a României – Centrala Incidentelor de Plăți, anularea incidentului de plată înscris pe numele său în calitate de trăgător (produs cu fila CEC seria BRDE 1 BC nr. 18044) înregistrat în Fișierul Național de Incidente de Plăți și Fișierul Național al Persoanelor cu Risc din cadrul B.N.R. – Centrala Incidentelor de Plăți, în temeiul art. 36 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001.

Secția a VI-a comercială a Tribunalului București, prin sentința comercială nr. 690, pronunțată la data de 29 ianuarie 2010 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R. și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis, în parte, acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâta Banca Română pentru Dezvoltare, sucursala Bistrița Năsăud, pe care a obligat-o să anuleze informațiile privind incidentul de plată înregistrat pe numele reclamantei la data de 7 decembrie 2009 sub nr. 2207471/2009 la Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul B.N.R.

Spre a hotărî astfel, tribunalul a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, că prevederile Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001 nu instituie în sarcina B.N.R. obligații legale referitoare la anularea informațiilor privind incidentele de plăți, iar, pe fondul cauzei, că incidentul de plată s-a din lipsa culpei reclamantei, întrucât fila CEC, emisă de aceasta drept garanție, în conformitate cu art. 4.10 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 427 din 2 aprilie 2004 pe care l-a încheiat, în calitate de cumpărătoare, cu SC E.E. SA, în calitate de vânzătoare, a fost prezentat în vederea plății înainte de termenul convențional stipulat prin menționatul articol. Prin decizia comercială nr. 410, pronunțată la data de 6 septembrie 2010, Secția a V-a comercială a Curții de Apel București a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a apelantei și, ca nefondat, apelul formulat de pârâta B.R.D.

- G.S.G. SA împotriva sentinței tribunalului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut, analizând excepția lipsei calității procesuale active, că apelul este formulat de însăși societatea mamă, B.R.D. - G.S.G. SA care a înțeles să delege reprezentarea sa în această etapă procesuală Directorului Sucursalei Cluj.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate în apel, a probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția anulării incidentului de plată în litigiu, reținând următoarele – creditoarea a introdus la plată CEC-ul emis de reclamanta – debitoare la data de 7 decembrie 2010, mai înainte de expirarea termenului de 30 de zile de la emitere, convenit prin art. 4.10 alin. (2) din contractul părților; - dreptul reclamantei de a obține anularea incidentului de plată este corelativ obligației Băncii declarante de a-l anula, în caz de constatare ulterioară a unei erori în ce privește prezentarea incidentului de plată, indiferent cui îi este imputabilă o atare eroare; - dreptul Băncii de a declara incidentul de plată și de a solicita B.N.R.

insolvarea acestuia este restrâns, neavând în conținutul său elemente ale dreptului de a pretinde nulitatea unor clauze din contractul în raport cu care este terț; - inexistența datoriei principale, constatată ulterior înregistrării incidentului de plată, constituie un motiv suficient pentru ca reclamanta să fie radiată din fișierul național al incidentelor de plăți, având în vedere că definiția incidentului de plată face trimitere la obligațiile fundamentale, originare dintre părțile contractante; - înscrierea reclamantei în menționatul fișier dintr-o eroare neimputabilă Băncii declarante, care nu a cunoscut toate împrejurările privind elementele incidentului de plată, nu justifică perpetuarea erorii prin menținerea sa în CIP, înregistrare ce i-ar crea grave prejudicii în mod nejustificat, de vreme ce datoria ce a generat înscrierea fusese plătită cu mai mult de 3 luni înainte.

Împotriva menționatei decizii a formulat recurs apelanta - pârâtă B.R.D. - G.S.G. SA, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că instanța de apel a înlăturat greșit apărările apelantei, stabilind că ar fi săvârșit o eroare neimputabilă prin necunoașterea termenului contractual în care cecul trebuie încasat și neluând în considerare că, potrivit art. 55 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, în cazul anulării unui incident de plată în urma unei erori sau omisiuni va fi amendată de către CIP iar considerentele instanței, în sensul depunerii cecului anterior termenului convențional, stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între intimata-reclamantă și SC E.E.

SA, sunt contrare Regulamentului nr. 1/2001 și încalcă regimul juridic al cecului reglementat prin Legea nr. 59/1934 - recurenta neprecizând relevanța criticilor aduse instanței de fond sau a afirmațiilor vizând fondul cauzei, față de decizia atacată și de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului. Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, iar intimata-pârâtă B.N.R. a solicitat, prin întâmpinare, admiterea recursului, apreciind întemeiate criticile recurentei. Recursul este nefondat.

Este de observat că recurenta a reiterat motivele de apel fără a se referi, în mod concret, la soluția dată acestora de către instanța de control judiciar, iar criticile referitoare la modul în care instanța de apel s-a raportat, în stabilirea situației de fapt, la apărările pe care această parte le-a formulat în cauză, nu mai pot fi analizate în recurs, față de reglementarea în vigoare a art. 304 C. proc. civ. la data pronunțării deciziei atacate. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizează nelegalitatea hotărârii atacate și conține, atât ipoteza pronunțării unei hotărâri lipsite de temei legal, cât și ipoteza pronunțării unei hotărâri cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, ce nu se regăsesc dezvoltate conform cerințelor art. 302 1 lit. c) C. proc.

civ. în motivarea recursului, iar afirmația recurentei, în sensul că argumentele instanței de apel bazate pe prezentarea la plată a cecului înainte de termenul convențional sunt contrare Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001, nu se justifică, față de dispozițiile art. 2 lit. b) din menționatul regulament, care fac trimitere la obligațiile rezultate prin efectul contractului care le reglementează, cum corect s-a reținut. Având în vedere că temeiul de drept al cererii introductive, precum și fundamentul juridic al sentinței apelate îl constituie art. 36 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, nu se justifică critica încălcării regimului juridic al cecului reglementat prin Legea nr. 59/1934 de către instanța de apel, care, în conformitate cu art. 295 alin. (1) C. proc.

civ., avea a modifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar, potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâta B.R.D. – G.S.G. SA, sucursala Bistrița-Năsăud, împotriva deciziei Curții de Apel București nr. 410 din 6 septembrie 2010 , ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 martie 2011.