ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1175/2011

Asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 26 ianuarie 2010 sub nr. 524/108/2010 reclamanta SC P.A.B. România SRL Arad a chemat în judecată pe pârâtele SC P.A. Arad SRL, B.R.D. - G.S.G., sucursala Arad, și B.N.R. – C.I.P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea incidentului de plată, respectiv obligarea pârâtei B.R.D. - G.S.G., sucursala Arad, să înainteze către pârâta B.N.R. – C.I.P. o cerere de anulare a înscrierii din C.I.P. și F.N.P.R. a incidentului de plată nr. 10 înregistrat la data de 5 ianuarie 2010 pe numele reclamantei, precum și radierea din C.I.P. și F.N.P.R. a acestui incident de plată. Prin sentința comercială nr. 1056 din 27 aprilie 2010, pronunțată în dosarul nr. 524/108/2010, Tribunalul Arad a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei SC P.A.

ARAD SRL., respingând, totodată, cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta SC P.A.B. România SRL Arad împotriva acestei pârâte, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate. De asemenea, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Băncii Naționale a României – C.I.P., admițând acțiunea reclamantei împotriva pârâtelor B.R.D. – G.S.G., sucursala Arad, și B.N.R. – C.I.P., obligând prima pârâtă să înainteze către B.N.R. o cerere de anulare a înscrierii din Centrala Incidențelor de Plăți și din Fișierul Național al Persoanelor de Risc a incidentului de plată nr. 10, înregistrat la data de 5 ianuarie 2010 pe numele reclamantei, iar pe cea de-a doua pârâtă să radieze din C.I.P.

și din Fișierul Național al Persoanelor de Risc a incidentului de plată menționat, fără cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea nr. 10 din 5 ianuarie 2010 pârâta B.R.D.

- G.S.G., sucursala Arad, a solicitat înscrierea refuzului bancar de plată în Fișierul Național de Cecuri, formulând în acest sens Anexa 3A, incidentul de plată fiind înscris pe numele societății reclamante sub nr. 10 din 5 ianuarie 2010. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Băncii Naționale a României - C.I.P., prima instanță a constatat că această Centrală este un serviciu din cadrul Băncii Naționale a României care administrează o bază de date cu referințe la agenții economici și persoanele fizice din România care au produs incidente la plată cu cecuri, cambii și bilete la ordin, ea gestionând informația specifică incidențelor de plăți atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperire de cont), cât și din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere), astfel că raportat art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea în cadrul B.N.R.

a Centralei Incidențelor de Plăți, are calitate procesuală pasivă. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtei SC P.A. ARAD SRL., raportat la dispozițiile art. 36 alin. (2) din același regulament, s-a reținut că anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face doar de către persoanele declarante, din propria inițiativă sau la solicitarea instanțelor, în baza cererilor de anulare. Or, în speță, persoana declarantă este B.R.D. - G.S.G., sucursala Arad, astfel că pârâta SC P.A. ARAD SRL nu are calitate procesuală pasivă.

Conform art. 1 alin. (1) din Circulara nr. 39/2008 privind interzicerea utilizării instrumentelor de plată de debit de tipul cecului, cambiei și biletului la ordin în format vechi, începând cu data de 8 decembrie 2008 se interzice emiterea de instrumente de plată de debit de tipul cecului, cambiei și biletului la ordin, al căror format este reglementat de Normele tehnice ale Băncii Naționale a României nr. 9/1994 privind cecul și de Normele tehnice ale Băncii Naționale a României nr. 10/1994 privind cambia și biletul la ordin, iar potrivit alin. (2), începând cu data de 8 decembrie 2008 instituțiile de credit nu vor mai accepta spre decontare instrumentele de plată de debit prevăzute la alin. (1), cu excepția cazurilor în care beneficiarul sau plătitorul poate face dovada că aceste instrumente au fost emise în baza unor tranzacții încheiate înainte de 8 decembrie 2008. Întrucât fila cec seria BH, nr. 30301170027 a fost emisă în 23 decembrie 2009, însă în baza unei tranzacții încheiate înainte de data de referință menționată mai sus, prima instanță a admis acțiunea reclamantei SC P.A.B.

România SRL Arad împotriva pârâtelor B.R.D.-G..S.G., sucursala Arad, și B.N.R. – C.I.P., obligând prima pârâtă să înainteze către B.N.R. o cerere de anulare a înscrierii din Centrala Incidențelor de Plăți și din Fișierul Național al Persoanelor de Risc a incidentului de plată nr. 10, înregistrat la data de 5 ianuarie 2010 pe numele reclamantei, iar pe cea de-a doua pârâtă să radieze din C.I.P. și din Fișierul Național al Persoanelor de Risc a incidentului de plată menționat. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC P.A. ARAD SRL, solicitând schimbarea acesteia în sensul obligării reclamantei intimate la plata cheltuielilor de judecată. Prin decizia nr. 170 de la 19 octombrie 2010, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul declarat de pârâta SC P.A.

ARAD SRL., împotriva sentinței comerciale nr. 1056 din 27 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Arad, a schimbat în parte hotărârea atacată în sensul că a obligat reclamanta intimată SC P.A.B. România SRL Arad la plata către pârâta apelantă SC P.A. ARAD SRL. a sumei de 7.140 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, menținând celelalte dispoziții. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Cu toate că prin întâmpinarea depusă la data de 15 martie 2010 pârâta SC P.A. ARAD SRL. a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC P.A.B.

România SRL Arad ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate, în ceea ce o privește, iar pe fond respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul de avocat, potrivit facturii seria CR, nr. 2009146 din 9 februarie 2010, a cărei copie a anexat-o la întâmpinare (fila 77 dosar de fond), în mod greșit prima instanță, deși a admis respectiva excepție și a respins cererea față de această parte, nu a obligat reclamanta la plata onorariului de avocat, reținând, eronat, că în speță nu se pune problema acordării cheltuielilor de judecată. Or, art. 274 C. proc. civ. statuează că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Apărările reclamantei intimate în sensul că societatea nu a căzut în pretenții, fiindu-i admisă acțiunea, astfel că nu poate fi obligată la plata vreunor cheltuieli de judecată către apelantă, nu sunt întemeiate, câtă vreme cererea sa a fost formulată în contradictoriu și cu un pârât care nu justifica legitimare procesuală pasivă, parte care fiind chemată în judecată, a fost nevoită să se apere și, în acest scop, să-și angajeze un apărător. Dacă reclamanta nu a fost mulțumită de soluția dată de tribunal excepției invocată de societatea pârâtă, aceasta avea dreptul să promoveze apel împotriva sentinței primei instanțe, lucru pe care, însă, nu l-a făcut. Pe de altă parte, chiar dacă în primă instanță pârâta SC P.A.

ARAD SRL. nu a depus la dosar și dovada plății efective a sumei de 7.140 lei, pentru care a fost emisă, de către S.C.P.A. C. & Asociații, factura fiscală seria CR, nr. 2009146 din 9 februarie 2010, la cererea de apel a fost atașat un extras de cont eliberat de I.N.G. Bank prin care se atestă plata facturii menționate. Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-reclamantă SC P.A.B. ROMÂNIA SRL Arad aducându-i următoarele critici: 1. În mod greșit instanța de apel a admis apelul și a schimbat hotărârea primei instanțe, în sensul că a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă SC P.A. ARAD SRL, deoarece, potrivit art. 274 C. proc. civ., doar partea care cade în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, or, în speța de față reclamanta nu a căzut în pretenții, ci a fost admisă cererea.

Recurenta susține că nu avea interes să atace hotărârea primei instanțe, câtă vreme cererea sa a fost admisă. 2. În subsidiar, recurenta-reclamantă solicită modificarea deciziei recurate, în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată, invocând în acest sens dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., cât și practica CEDO. În drept, recurenta-reclamantă și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Analizând decizia recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: 1. Deși recurenta-reclamantă a invocat drept temei legal al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., din dezvoltarea criticilor formulate, Înalta Curte reține că recursul nu poate fi examinat decât din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin raportare la dispozițiile art. 274 C. proc. civ. Nu poate fi reținută susținerea recurentei-reclamante, în sensul că nu datora cheltuieli de judecată, pe motiv că cererea sa a fost admisă, deoarece este de domeniul evidenței că în ce o privește pe pârâta SC P.A. ARAD SRL cererea sa a fost respinsă, prima instanță admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, or, potrivit art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții, va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Prin urmare, în mod legal instanța de apel a admis apelul pârâtei SC P.A.

ARAD SRL și a obligat pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către această pârâtă, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. Nu se poate reține susținerea recurentei că n-ar fi avut motiv să formuleze apel împotriva hotărârii primei instanțe, câtă vreme cererea sa a fost respinsă față de una dintre pârâte. 2. Nu poate fi reținută nici teza subsidiară susținută de către recurenta-reclamantă, mai ales că pârâta SC P.A. ARAD SRL nu a solicitat cheltuieli de judecată nici în apel nici în recurs, cuantumul sumei acordate cu titlu de cheltuieli de judecată nefiind atât de mare încât să impună reducerea acestuia, el fiind în concordanță cu munca îndeplinită de avocat.

Având în vedere cele de mai sus în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC P.A.B. ROMÂNIA SRL Arad împotriva deciziei nr. 170 de la 19 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17 martie 2011.