ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1183/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1183/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 16 septembrie 2009

sub nr. 36401/3/2009 reclamanta SC B.B. & B.G. SRL București a chemat în

judecată pe pârâtele SC H&M C. SRL, B.N.R. București și B.C.R. București

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea

pârâtei B.C.R., în calitate de persoană declarantă, la anularea din CIP a

incidentului de plată privind fila CEC seria RNCB1BB0246717 emis de către

reclamantă la data de 3 august 2009.

Prin sentința comercială nr. 666 din

28 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

în dosar nr. 36401/3/2009 a fost respinsă excepția calității procesuale pasive

a pârâtei B.N.R. ca neîntemeiată. De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea completată formulată de reclamanta SC B.B. & B.G. SRL București în

contradictoriu cu pârâtele SC H & M C. SRL, B.N.R. și B.C.R. SA.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarele:

În ce privește lipsa calității

procesuale pasive a B.N.R., excepția a fost respinsă, deoarece această pârâtă

are atribuții de asigurare a monitorizării bunei funcționări a sistemelor de

plăți și a instrumentelor de plată, pentru asigurarea stabilității financiare,

fiind necesară menținerea calității de pârâtă, pentru opozabilitate.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că,

potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934, CEC-ul este plătibil la vedere,

acoperirea acestuia trebuie menținută la dispoziția beneficiarului până la

încasarea s-au prescrierea lui, emitentului nefiindu-i permis să retragă disponibilul

înainte de a fi efectuată plata.

Cum la data introducerii la plată a

respectivului CEC în contul reclamantei era o lipsă parțială de disponibil, B.C.R.

a refuzat la plată acest CEC și a procedat la înscrierea incidentului în CIP,

cu respectarea dispozițiilor din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta.

Prin decizia comercială nr. 319 de

la 7 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

s-a admis apelul formulat de apelanta SC

B.B.

& B.G.

SRL împotriva sentinței comerciale nr. 666 din 28 ianuarie 2010

pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 36401/3/2009,

și în consecință, s-a schimbat în parte sentința apelată în sensul că pe fond s-a

admis, în parte, cererea, așa cum a fost completată și a fost obligată pârâta B.C.R.

București la anularea din CIP a incidentului de plată privind fila CEC seria

RNCB1/BB 0246727 emis de către reclamantă la data de 3 august 2009, menținând

celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de apel a reținut următoarele.

Prin cererea completatoare formulată

de reclamantă, s-a solicitat și radierea de către B.N.R. din CIP a incidentului

de plată privind fila CEC seria RNCB1BB nr. 0246727 emis de reclamantă la 3

august 2009.

Ca urmare, față și de această

completare instanța de apel a apreciat că intimata B.N.R. trebuie, pentru

opozabilitatea hotărârii, să stea în cauză, în baza art. 137 C. proc. civ., respingând,

ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R.

Pe fond, s-a reținut că la data de 3

iunie 2009 între părți s-a încheiat un proces-verbal, prin care reclamanta, în

calitate de predător, a predat pârâtei, în calitate de primitor, fila CEC seria

RNCB1BB nr. 0246727 din 3 iunie 2009, pentru garantarea efectuării plății la

scadență a două tiruri de marfă în valoare de 103.666,83 RON, reprezentând

contravaloare marfă plus transport.

Din probe a rezultat că marfa

respectivă a fost returnată reclamantei iar facturile nr. 597 și 598, în

valoare de 92.649,36 lei, au fost stornate.

Instanța de apel a apreciat că fila cec

respectivă nu trebuia prezentată la plată de către pârâtă cât timp facturile

avute în vedere pentru garantare cu această filă de cec s-au stornat, iar marfa

a fost returnată reclamantei.

Împrejurarea că reclamanta ar fi

datorat pârâtei și alte sume de bani este o situație ce trebuia lămurită

separat și nu prin prezentarea la plată a acelei file de cec care viza o sumă

mai mică decât presupusa datorie a reclamantei către pârâtă.

Altfel, adresa nr. 267 din 27 iulie 2009

exprimă doar punctul de vedere al pârâtei nu și acordul reclamantei.

În ceea ce privește radierea

incidentului de plată în litigiu, instanța de apel a apreciat că aceasta trebuie

solicitată după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, în temeiul alin. (2)

art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâtele B.N.R. București, B.C.R. București și SC H&M C.

SRL.

I. În recursul său pârâta recurentă B.N.R.

București, a adus următoarele critici deciziei recurate:

dată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 1, art. 2, art. 22, și art. 24

din Legea nr. 312/2004, având în vedere că B.N.R. este o instituție publică, independentă,

cu personalitate juridică, aceasta neputând fi asimilată unei societăți bancare

constituită sub forma juridică a unei societăți pe acțiuni, astfel cum prevede

art. 287 din O.U.G. nr. 99/2006, având de îndeplinit atribuțiile prevăzute în

articolele mai sus citate, neavând calitate procesuală pasivă în litigii precum

cel de față.

S-a mai arătat că, potrivit art. 3

din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., doar persoanele declarante au obligația

să furnizeze către CIP informațiile aferente incidentelor de plăți, în forma și

la termenele prevăzute în respectivul regulament, precum și orice informație

solicitată de către B.N.R., iar potrivit art. 4 din același regulament CIP, B.N.R.

nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite,

răspunderea revenind persoanei declarante.

De asemenea, s-a susținut că

potrivit art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, anularea informațiilor

privind incidentele de plăți înregistrate în CIP se poate face numai de către

persoanele declarante, din propria inițiativă sau la solicitarea instanțelor

judecătorești.

susținut că hotărârea instanței de apel s-a dat cu încălcarea și aplicarea

greșită a Legii nr. 59/1934.

Astfel, potrivit art. 29 din această

lege, cecul este plătibil la vedere, adică la prezentare, iar prin

Normele-cadru nr. 7 din 8 martie 1994, pct. 157 se arată că cecul poate fi tras

numai la vedere (prezentare).

Totodată, în conformitate cu prevederile

art. 3 din Legea nr. 59/1934 cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul

(emitentul) are disponibil la tras (cel care este obligat să plătească,

respectiv banca).

În drept, cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

II. În recursul său pârâta B.C.R.

București a adus următoarele critici deciziei recurate.

dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în materie,

respectiv Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R. și Legea nr. 59/1934.

Astfel, fila CEC seria

RNCB1BB0246727 a fost emisă la data de 3 august 2009, fiind prezentată la plată

la data de 4 august 2009, în termenul prevăzut de art. 30 alin. (1) din Legea

nr. 59/1934, dată la care în contul emitentei nu se aflau fonduri suficiente,

astfel că s-a refuzat plata filei cec prezentate.

Ca urmare, în baza art. 13 din

Regulamentul nr. 1/2001, B.C.R. a procedat la transmiterea către CIP a cererii

de înscriere a refuzului bancar.

Potrivit art. 4 din Norma-cadru a B.N.R.

nr. 7/1994, cecul este un instrument de plată prin care trăgătorul dispune de

fondurile pe care le are o societate bancară, dându-i acesteia un ordin

necondiționat de plată a unei sume determinate, în favoarea unei terțe

persoane, iar potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934 cecul este plătibil la

vedere, rezultând astfel că cecul este un titlu comercial de valoare a cărui

valabilitate este independentă de valabilitatea raportului comercial care a

stat la baza emiterii sale.

în mod greșit hotărârea pe procesul-verbal încheiat la data de 3 iunie 2009,

interpretând în mod greșit actul dedus judecății, schimbând înțelesul acestuia,

în sensul că fila cec respectivă nu urma să acopere contravaloarea facturilor

nr. 597 și 598 ci a facturilor nr. 355, nr. 356, nr. 357 și nr. 358 din 2 iunie

2009, precum și contravaloarea facturilor nr. 78 și nr. 79 din 19 februarie

2009.

În drept, această pârâtă-recurentă

și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 34 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

III. În recursul său, pârâta SC H&M

C. SRL a adus următoarele critici deciziei recurate.

încheiat la data de 3 iunie 2009, fila cec a fost emisă de către societatea

reclamantă pentru garantarea plății facturilor nr. 78 și nr. 79 din 19

februarie 2009, precum și a facturilor nr. 355, nr. 356, nr. 357 și nr. 358 din

2 iunie 2009, facturile nr. 597 și nr. 598 invocate de către reclamantă,

neavând nicio legătură cu procesul-verbal sau fila cec amintite mai sus.

Prin fila cec respectivă reclamanta a garantat

îndeplinirea obligațiilor de plată de către SC B.M.R. SA, or, această societate

nu și-a îndeplinit obligațiile față de SC H&M C. SRL, motiv pentru care

fila cec a fost depusă pe circuitul bancar, potrivit convenției încheiate între

părți.

Ca urmare a lipsei de disponibil în cont, în mod

legal, în baza art. 13 alin. (1) din Regulamentul nr.1 al B.N.R., pârâta B.C.R.

București a solicitat înscrierea în CIP a incidentului de plată.

dreptul și obligația corelativă născute din titlu fiind independente față de

actul juridic din care decurg, dobânditorul fiind titularul unui drept nou,

propriu.

În drept, această pârâtă-recurentă

și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

S-a solicitat judecarea cauzei în

lipsă.

Analizând decizia recurată, prin

raportare la criticile formulate, Înalta Curte constată următoarele:

I. În ce privește recursul formulat

de pârâta B.N.R. București, acesta este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Deși atribuțiile B.N.R. sunt cele

stabilite prin art.2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 312/2004, aceasta având

rolul de a asigura promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor

de plăți, pentru asigurarea stabilității financiare, totuși, potrivit art.1 din

Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., Centrala Incidențelor de Plăți este

organizată și funcționează la B.N.R., astfel încât, pentru opozabilitatea

hotărârii, este întemeiată reținerea calității sale procesuale pasive.

II. În ce privește recursurile

formulate de către pârâtele B.C.R. București și SC H&M C. SRL, acestea sunt

fondate pentru considerentele ce urmează.

fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 3 și

art. 29 din Legea nr. 59/1934.

Potrivit art. 29 din această lege, cecul

este un instrument de plată, plătibil la vedere, orice stipulație contrară

socotindu-se nescrisă.

Prin urmare, odată emis, acesta are

un caracter autonom, independent de raportul obligațional din care s-a născut,

fiind indiferent faptul dacă părțile din raportul juridic inițial și-au

îndeplinit sau nu obligațiile reciproce.

Singura posibilitate pe care ar fi

avut-o reclamanta, în cazul în care considera că pârâta SC H&M C. SRL nu

și-a îndeplinit obligația corelativă, ar fi fost aceea de a cere remiterea, în

original, a titlului respectiv, adică a cecului.

Cum acest lucru nu s-a întâmplat,

pârâta SC H&M C. SRL alegând să introducă la plată fila de cec, reclamanta

nu mai poate opune excepția de neexecutare a contractului, cecul păstrându-și

caracterul autonom, putând fi girat, avalizat sau scontat.

De altfel, potrivit art.3 din

aceiași lege, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la

tras, condiție ce nu a fost îndeplinită în cauza de față.

dată și cu aplicarea greșită a art. 2 lit. b), art. 3 și art. 36 alin. (2) din

Regulamentul nr. 1/2002 al B.N.R.

Astfel, noțiunea de incident de

plată este definită ca neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților,

înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații

rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a

căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele

declarante.

Într-o astfel de cauză, singura

verificare care se poate face este aceea dacă la data introducerii

instrumentului de plată exista sau nu disponibil în cont.

În speța de față, s-a făcut dovada

faptului că reclamanta nu avea disponibil în cont, astfel că, potrivit art. 3

din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., pârâta B.C.R. București avea obligația,

în calitate de persoană declarantă, să furnizeze CIP informațiile aferente

incidentelor de plăți, în forma și la termenele prevăzute în regulament.

Prin urmare, această pârâtă a

procedat în mod corect, cu respectarea dispozițiilor legale, anularea unui

incident de plată neputându-se face decât în condițiile art. 36 alin. (2) din

Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., ceea ce nu este cazul în speța de față.

pârâte-recurente cu privire la faptul că prin fila cec ce face obiectul

prezentei cauze s-ar fi garantat plata altor facturi decât cele la care se

referă reclamanta, nu vor mai fi analizate, având în vedere că, oricum, cecul

este un instrument de plată care, odată emis, devine independent față de

raportul obligațional din care s-a născut.

Având în vedere cele de mai sus, în

baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., cu referire la art. 29 din Legea nr. 59/1934 și la art. 2 lit. b),

art. 3 și art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., Înalta Curte

va admite recursurile declarate de pârâtele recurente B.C.R. București și SC H&M

C. SRL împotriva deciziei recurate, va modifica decizia nr. 319 din 7 septembrie

2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, în parte, urmând a

respinge apelul reclamantei SC B.B. & B.G. SRL București declarat împotriva

sentinței comerciale nr. 666 din 28 ianuarie 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială.

În baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul declarat de pârâta-recurentă B.N.R. București

împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

pârâtele recurente B.C.R. București și SC H&M C. SRL împotriva deciziei nr.

319 din 7 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială,

modifică în parte decizia recurată, și respinge apelul reclamantei SC B.B.

& B.G. SRL București declarat împotriva sentinței comerciale nr. 666 din 28

ianuarie 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială.

Respinge recursul declarat de pârâta-recurentă B.N.R.

București împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17 martie

2011.