ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 204/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 204/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin încheierea de ședință din 25 august 2010,
pronunțată în dosarul nr. 6532/2/2010 Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, a admis cererea formulată de SC A.R. SRL, în contradictoriu cu
intimata SC B.E. SRL și a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței
nr. 4520 din 14 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a
comercială, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul recursului.
În considerentele încheierii, instanța a reținut
incidența prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 85/2006, raportat la
dispozițiile art. 303 alin. (3) și art. 403 alin. (3), (4) C. proc. civ.,
considerând – fără a analiza fondul susținerilor referitoare la netemeinicia
sentinței recurate că, în situația în care s-ar dovedi că creanța SC B.E. SRL
nu este certă și exigibilă, în condițiile în care s-ar putea stabili
inexistența condițiilor prevăzute de Legea nr. 85/2006, prejudiciul pe care
l-ar suferi petenta prin executarea hotărârii, nu ar mai putea fi reparat.
Prin încheierea din data de 4 octombrie 2010
pronunțată în dosarul nr. 6532/2/2010, Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petenta SC B.E. SRL,
în contradictoriu cu intimata SC A.R. SRL prin care a solicitat revenirea asupra
măsurii suspendării provizorii, dispusă de instanță prin încheierea de ședință
din data de 25 august 2010.
Instanța a apreciat că, în principiu, în raport
de prevederile art. 300 alin. (5) C. proc. civ. și față de normele de trimitere
ce reglementează dispozițiile art. 300 alin. (3) și (4), art. 404 alin. (3) și (4)
și art. 365 alin. (3) C. proc. civ., pentru motive temeinice, o cerere de
revenire asupra măsurii suspendării provizorii a executării unei hotărâri -
chiar pronunțată de judecătorul sindic - este admisibilă.
Cu toate acestea, instanța a considerat că
motivele pentru care petenta a solicitat revenirea asupra măsurii au vizat
aspecte ce țin de nulitatea recursului ce nu pot fi analizate pe calea
procedurii sumare reglementată de art. 300 alin. (3) și art. 403 alin. (4) C.
proc. civ., ci doar de instanța de recurs.
Concluzionând că motivele invocate de petentă nu
sunt temeinice, instanța a respins cererea.
Împotriva ambelor încheieri, SC B.E. SRL a
declarat recurs susținând în esență că, deși instanța anterioară a considerat
că încheierile nu sunt supuse niciunei căi de atac, totuși acestea pot fi
atacate cu recurs întrucât în cauză nu se pune problema ipotezei „cazului
urgent” reglementat de art. 403 alin. (4) C. proc. civ., câtă vreme în speță se
aplică reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun, instituite prin
dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Analizând încheierile atacate prin prisma
prevederilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
În ce privește încheierea de ședință din data de
25 august 2010, suspendarea provizorie a executării silite a sentinței nr. 4520
din 14 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a comercială,
a fost pronunțată în temeiul art. 300 alin. (3) raportat la art. 400 alin. (4) C.
proc. civ., iar cea de-a doua încheiere ce a avut drept obiect revenirea asupra
măsurii suspendării provizorii s-a fundamentat pe dispozițiile art. 300 alin. (5)
C. proc. civ. ce face trimitere la dispozițiile art. 403 alin. (3) și (4) C.
proc. civ.
În contextul în care, dispozițiile art. 403
alin. (4) C. proc. civ. reglementează situația căilor de atac, în cazul
încheierilor prin care s-a soluționat cererea de suspendare provizorie sau a
încheierii de revenire asupra unei astfel de măsuri, în sensul că asemenea
încheieri nu sunt supuse niciunei căi de atac, urmează ca recursul petentei să
fie respins ca atare.
Susținerile recurentei potrivit cărora, în cauză
nu ar fi incidente dispozițiile anterior menționate, ci prevederile Legii nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, care ar conține norme derogatorii cu caracter
special sunt lipsite de fundament în contextul în care art. 8 alin. (5) din
lege conține reglementări clare potrivit cu care prevederile [art. 8 alin. (4)]
ce stabilesc că hotărârile judecătorului sindic nu pot fi suspendate, nu se
aplică în cazul judecării recursurilor declarate împotriva hotărârilor
judecătorului sindic [lit. a)] prin care s-a respins contestația debitorului,
introdusă în temeiul art. 33 alin. (4) din legea insolvenței – întocmai cu
situația din cauza dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de recurenta SC
B.E. SRL Corbeanca împotriva încheierii de ședință din data de 25 august 2010
și împotriva încheierii de ședință din data de 4 octombrie 2010, pronunțate de
Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în dosarul nr. 6532/2/2010,
ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi
19 ianuarie 2011.