ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3619/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 26

iunie 2009, reclamanții Sindicatul salariaților din C.N.P.A.S., prin președinte

G.R.D., în reprezentarea membrilor de sindicat C.E., ș.a., au solicitat anularea

Ordinului nr. 482 din 29 aprilie 2009 emis de Președintele Casei Naționale de

Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și anularea debitului la venitul

lunar al reclamanților din perioada 15 – 30 aprilie 2009 creat în mod abuziv

prin ordinul contestat și restituirea tuturor sumelor reținute ilegal de la data

aplicării acestui ordin și până la data anulării prin sentința ce se va

pronunța în cauză.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au susținut că Ordinul contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 6/2007, prin care li s-a acordat sporul de 10%

pentru condiții vătămătoare.

Reclamanții au arătat că, deși activitatea

lor se desfășoară în aceleași condiții vătămătoare , s-a dispus în mod nejustificat

reducerea sporului aferent de la 10% la 1%, afectând valoarea drepturilor salariale

cuvenite pentru munca prestată.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată

prin sentința civilă nr. 2905 din 15 iunie 2010, constatând că, Ordinul nr. 482

din 29 aprilie 2009 al Președintelui C.N.P.A.S. privind acordarea de la 15

aprilie 2009 a unui spor pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 1%

a fost emis cu respectarea prevederilor O.G. nr. 6/2007, ale O.G. nr. 10/2008,

ale O.U.G. nr. 31/2009, ale O.U.G. nr. 35/2009 și ale Ordinului nr. 605/2009

emis de Ministerul muncii, familiei și protecției sociale.

Față de aceste dispoziții

legale, instanța de fond a apreciat că stabilirea cuantumului sporului pentru

condiții vătămătoare de muncă este atributul ordonatorului principal de

credite, întrucât O.G. nr. 6/2007 nu a prevăzut în art. 16 alin. (1) un cuantum

fix pentru acest spor, impunând numai respectarea limitei maxime de 10% din

salariul de bază.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat recurs reclamanții prin Sindicatul Salariaților din Casa Națională

de Pensii Publice (fosta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări

Sociale, ca urmare a reorganizării conform dispozițiilor art. 4 din Legea nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

În recurs, s-a

solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și

anulării ordinului considerat nelegal, cu motivarea că sporul de 10% pentru

condiții vătămătoare a fost acordat prin lege, astfel că nu a existat un temei pentru

a fi redus și aceasta cu atât mai mult cu cât determinările efectuate de

organele de specialitate au confirmat menținerea acelorași valori ale

câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență avute în vedere la recunoașterea dreptului.

Analizând actele și

lucrările din dosar, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 C.

proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 6/2007, sporul pentru condiții vătămătoare,

de până la 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară

activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează

instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de

emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de

înaltă frecvență sau stații de bruiaj.

Același text de lege a

prevăzut la alin. (2) și (3) că, stabilirea categoriilor de funcționari publici,

a cuantumului și condițiilor de acordare a acestui spor se realizează prin

actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în

cheltuielile de personal din bugetul aprobat, iar stabilirea locurilor de muncă

pentru care se acordă sporul respectiv se efectuează pe baza buletinelor de determinare

emise de către autoritățile abilitate în acest sens .

Pentru aplicarea dispozițiilor

legale susmenționate și în exercitarea dreptului de reglementare astfel recunoscut,

Președintele C.N.P.A.S. a emis Decizia nr. 710 din 19 septembrie 2008, prin

care reclamanților – recurenți li s-a acordat cu începere de la data de 1

aprilie 2008 un spor pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 10%,

Această decizie a fost

abrogată în mod implicit prin Ordinul nr. 482 din 29 aprilie 2009 emis de

Președintele C.N.P.A.S., care la art. 1 pct. 3 a prevăzut ca, începând cu data de

15 aprilie 2009, sporul pentru condiții vătămătoare de muncă să fie acordat reclamanților

- recurenți în procent de 1% aplicat la salariul de bază.

Legalitatea acestor prevederi

ale Ordinului nr. 482 din 29 aprilie 2009 a fost greșit constatată de instanța

de fond în raport de dispozițiile O.U.G. nr. 35/2009, ale O.U.G. nr. 31/2009 și

ale Ordinului nr. 605 din 29 aprilie 2009 emis de Ministerul Muncii Familiei și

Protecției Sociale, întrucât reglementarea invocată de autoritatea emitentă nu

a abrogat art. 16 din O.G. nr. 6/2007, dispunând numai cu privire la competența

ordonatorilor de credite de a stabili cuantumul sporului pentru condiții vătămătoare

de muncă, fără însă a fi afectată însăși existența dreptului salarial respectiv.

Dreptul de apreciere

recunoscut de legiuitor ordonatorului principal de credite pentru stabilirea procentului

în cazul sporului pentru condiții vătămătoare de muncă nu poate fi exercitat în

mod discreționar și în consecință , reducerea acestui spor de la 10% la procentul

de 1% nu poate interveni în lipsa unei justificări obiective și a unor criterii

clar determinate, în raport de natura funcției publice ocupate și de condițiile

concrete în care își desfășoară activitatea funcționarului public.

Astfel, se reține că

autoritatea emitentă nu a constatat existența unei alte situații de fapt decât

cea avută în vedere la acordarea sporului de 10% pentru condiții vătămătoare de

muncă în baza Buletinului de măsurare a câmpului radioelectric nr. 302/5196 din

28 martie 2008 emis de Societatea Națională de Radiocomunicații - Biroul exploatare

- metrologie și microproducție și nu a motivat circumstanțele reținute pentru reducerea

acestui spor de la 10% la 1%.

Procedând în acest

mod, autoritatea emitentă nu a asigurat un raport rezonabil de

proporționalitate între scopul vizat de legiuitor și măsura adoptată, întrucât reducerea

nejustificată la 1% a sporului pentru condiții vătămătoare de muncă este de

natură să afecteze dreptul salarial recunoscut reclamanților - recurenți prin dispozițiile

art. 16 din O.G. nr. 6/2007.

Pentru considerentele

care au fost expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite prezentul

recurs și va modifica în parte sentința recurată, în sensul admiterii în parte a

acțiunii și pe cale de consecință, se va dispune anularea în parte a Ordinului nr.

482 din 29 aprilie 2009 emis de Președintele C.N.P.A.S., respectiv art. 1 pct.

3, urmând a fi respinse ca nefondate cererile accesorii, întrucât prin anularea

ordinului contestat, instanța de judecată nu se poate substitui în competențele

recunoscute prin lege ordonatorului principal de credite și nu poate exercita atribuția

acestuia de a stabili prin act administrativ categoriile de funcționari publici,

cuantumul și condițiile de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare.

În consecință, Înalta

Curte va admite recursul declarat de Sindicatul Salariaților din C.N.P.A.S.,

pentru recurenții – reclamanți, constatând că nu a fost motivată în drept și nu

a fost dovedită prin probe concludente susținerea invocată de intimată prin

întâmpinare cu privire la lipsa calității organizației sindicale de

reprezentant al funcționarilor publici care au formulat cererea de chemare în

judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Sindicatul salariaților din C.N.P.A.S., prin președinte G.R.D.,

împotriva sentinței nr. 2905 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică

sentința atacată, în sensul că admite în parte acțiunea.

Anulează

în parte Ordinul nr. 482 din 29 aprilie 2009, respectiv art. I pct. 3 emis de C.N.P.A.S.

Respinge

celelalte cereri ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 iunie 2011.