ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.11.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4798/2010

HOTĂRÂRE
05.11.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4798/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 4431 din 11

decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta V.R.E., în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, și

a obligat pe pârât

să modifice Ordinul

M.M.F.P.S. nr. 105/2009, în sensul

menționării corecte a gradului

profesional al reclamantei, acela superior, în loc de principal, precum și să

efectueze cuvenitele modificări în carnetul de

muncă al

reclamantei, și să-i plătească acesteia diferențele salariale

cuvenite, în raport de gradul

profesional

superior pe perioada 06 februarie 2009 până la data încetării raportului de

serviciu.

De asemenea, a fost respinsă excepția rămânerii fără obiect a acțiunii.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut următoarele:

Excepția rămânerii fără obiect este

neîntemeiată, având in vedere ca prin

încetarea

raporturilor de serviciu între părți la o dată ulterioara celei de sesizare a

instanței cu prezentul

litigiu

nu se ajunge la lăsarea

fără

obiect

a cauzei, cat timp

reclamanta a

solicitat verificarea legalității actului administrativ privind raportul

de serviciu constând in modificarea încadrării

reclamantei in funcția publica, cu

consecința acordării diferențelor

salariale cuvenite pana la momentul încetării raportului de serviciu si cea a

efectuării cuvenitelor modificări in carnetul de munca.

Pe fondul

cauzei au fost reținute următoarele:

În fapt, din

data de 02 iulie 2007, reclamanta ocupa, în urma susținerii unui concurs,

funcția publică de șef serviciu-expert clasa I grad

profesional superior treapta de

salarizare I în cadrul S.M.R.P.O.S. din cadrul D.P.E.D.G.A.M.P.O.S.D.R.U., cu

un salariu de bază lunar de 1676 lei, la care se adaugă indemnizația de

conducere de 30% și sporul pentru vechimea în muncă de 25%.

În

data

de 06 februarie 2009, în urma reorganizării activității la nivelul Direcției

Generale A.M.P.O.S.D.R.U., reclamanta a fost trecută, prin Ordinul M.M.F.P.A.

nr. 105/2009, din

funcția publica deținută în cea inferioară de expert

clasa I grad profesional principal treapta de salarizare 1, deși Ordinul

aceluiași minister nr. 75 din 06 februarie 2009 de aprobare a structurii organizatorice

și repartizare a

personalului din

compartimentele în cadrul A.M.P.O.S.D.R.U. prevedea la anexa 2 punctul VI.2

(Compartiment Monitorizare si Raportare P.O.S.D.R.U.), poziția 51,

funcția

publică ocupată de reclamantă, de expert clasa I grad profesional superior.

Prima instanță a apreciat ca fiind

pertinente criticile de nelegalitate aduse de reclamantă Ordinului nr. 105/2009,

reținând că schimbarea încadrării în

funcția

publică este nelegală, întrucât pârâtul, în urma reorganizării, trebuia să facă

aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 1/2009, care, potrivit art. 4, impunea

trecerea persoanelor care ocupă funcții de conducere în instituțiile și

autoritățile publice

supuse restructurării

pe un post de același nivel cu cel deținut anterior, indiferent

dacă

postul vacant se regăsește în atare situație, în acest caz negativ fiind

obligatorie transformarea postului vacant de nivel inferior intr-unul de

același nivel cu cel deținut anterior.

De altfel, reține prima instanță, în

sensul nelegalității schimbării încadrării s-a exprimat și M.M.F.P.A. -

Direcția Salarizare (fila 49 dosar), care susține poziția reclamantei.

Muncii, Familiei și Protecției Sociale

Împotriva sentinței Curții de Apel

București, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul

invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

Recurentul critică hotărârea

fondului atât în privința modului în care s-a soluționat excepția lipsei de

obiect a acțiunii, cât și pe fondul cauzei.

În privința excepției, recurentul

arată că prin Ordinul nr. 1704 din 9 noiembrie 2009 emis de ministrul muncii,

familiei și protecției sociale, a încetat raportul de serviciu al reclamantei,

prin acordul părților, conform art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999.

Referitor la soluția pronunțată pe

fondul cauzei, recurentul a susținut că actul administrativ a fost modificat nelegal,

câtă vreme gradul profesional principal al funcției publice pe care a fost încadrată

reclamanta corespunde nivelului de îndeplinire a condiției de experiență și

vechime în muncă.

recursului

Examinând sentința atacată prin prisma

criticilor formulate, dar și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

în continuare.

relevante

Intimata-reclamantă a supus

controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ

Ordinul nr. 105 din 6 februarie 2009 emis de Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale în partea privitoare la gradul profesional și salariu,

solicitând modificarea corespunzătoare a acestui act administrativ individual.

Pe parcursul soluționării cauzei de

către prima instanță, la data de 9 noiembrie 2009, raporturile de serviciu dintre

părți au încetat dar această împrejurare nu este de natură a lipsi de obiect

cererea de chemare în judecată.

Actul administrativ atacat există în

realitatea juridică, a produs efecte în privința intimatei-reclamante, deci nu poate

fi identificată nicio justificare legală pentru obstacularea demersului

judiciar al acesteia.

Motivarea primei instanțe cu privire

la această excepție, redată la pct. I.1 din decizie este la adăpost de orice critică.

De altfel, potrivit dispozitivului sentinței, efectele ordinului modificat se întind

„până la data încetării raportului de serviciu”.

Și în ceea ce privește fondul

cauzei, soluția adoptată de Curtea de apel este legală.

Potrivit dispozițiilor art. 4 din

O.U.G. nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului bugetar:

„(1) Persoanele care ocupă funcții

de conducere în instituțiile și autoritățile publice care sunt supuse

restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii

organizatorice aprobate potrivit legii.

(2) În cazul în care postul vacant

este inferior postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat

funcția de conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.

(3) În situația în care în cadrul

structurii organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant,

se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la

nivelul funcției de execuție avute de aceasta”.

Anterior reorganizării activității la

nivelul direcției în care era încadrată intimata, ea ocupa o funcție publică de

conducere: șef serviciu-expert clasa I, grad profesional superior, treapta de

salarizare 1, poziție ocupată prin concurs dar, după acest moment, prin ordinul

a cărui legalitate este examinată, a fost trecută pe funcția publică de execuție

de expert clasa I grad profesional principal treapta de salarizare 1.

Or, contrar susținerilor

recurentului, textul legal citat nu condiționează transformarea postului vacant

inferior într-un post corespunzător de îndeplinirea „condiției de experiență și

vechime în muncă”și, deci, soluția primei instanțe de modificare a ordinului în

privința gradului profesional al intimatei, superior, iar nu principal, este legală.

De altfel, în etapa administrativă de

soluționare a plângerii prealabile, în același sens s-a exprimat și recurentul prin

adresa nr. 515/CI din 13 martie 2009 (fila 52, dosar fond) dar, totuși, prin răspunsul

final comunicat intimatei s-a respins plângerea prealabilă ca nefondată.

instanței de recurs

Pentru considerentele expuse la pct.

II.1 din decizie, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art.

312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței nr. 4431 din 11

decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5

noiembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3053/2010
e a drepturilor salariale nivelul real de îndeplinire a condiției de experiență și vechime în muncă trebuia apreciat la nivelul funcțiilor de conducere deținute anterior, începând cu 17 noiembrie 2008, și nu la nivelul funcției de execuție
ÎCCJ 2010-06-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3128/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 4300 din 3 decembrie 2009, a respins, ca neîntemeia
ÎCCJ 2010-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5711/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, sectia a IX-a contencios administra
ÎCCJ 2012-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 661/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și cadrul procesual Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a Conflicte de Muncă ș
ÎCCJ 2010-09-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3687/2010
ției rezultată din diferența între salariul corespunzător treptei 1 pretins și cel al treptei a doua, încasată de acesta, începând cu 22 mai 2009, ca nefondate; - a respins cererea de obligare a pârâților la a-i recunoaște reclamantului dre
Sursă