ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 329/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 329/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului penal de față;
Analizând
actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara, a respins ca
neîntemeiată plângerea formulată de petenta F.G. împotriva rezoluției de
neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Timișoara în dosarul nr. 280/P/2010 din 05 august 2010, menținută prin
rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Timișoara nr. 937/II/2/2010 din 19 august 2010.
În
temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petenta la plata sumei de
150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 6 iulie 2010,
petenta F.G. a formulat plângere penală, înregistrată sub nr. 280/P/2010 la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, împotriva executorilor
judecătorești B.N.T. și D.K.N.V., avocatului I.C.M. și expertului evaluator M.R.P.,
sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 288 C.
pen., art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen.
În conținutul
plângerii s-a arătat că persoanele susmenționate și-au încălcat atribuțiile de
serviciu și au falsificat înscrisuri în cadrul dosarului execuțional nr. 38/2010
înregistrat la BEJ D.K.N.V., ce are ca obiect executarea silită a sentinței
civile nr. 143 din 22 ianuarie 2007 a Judecătoriei Lugoj, investită cu formulă
executorie, creditor fiind I.C.M., debitor fiind sora titularei plângerii
penale, R.F.L.S.
S-a mai arătat că,
creanța supusă executării este de 222.091,64 lei, iar bunul urmărit silit este
un imobil situat în municipiul Lugoj, jud. Timiș.
Prin rezoluția nr. 280/P/2010
dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la data de 05 august 2010,
în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., art. 209 alin. (3) C. proc. pen.,
s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorii judecătorești D.K.N.V.
și B.N.T. din cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de
Apel Timișoara, avocat I.C.M. din cadrul Baroului Timiș, M.R.P., expert
evaluator, sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen.,
art. 288 C. pen., art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen., în temeiul art. 10 lit.
a) C. proc. pen. și art. 10 lit. f) C. proc. pen.
Pentru
a da această soluție, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că
aspectele învederate în conținutul plângerii penale au mai făcut obiectul
dosarelor nr. 385/P/2009, 116/P/2009, 169/P/2010, 93/P/2010, 181/P/2010 ale
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 169/P/2010
fiind administrate acte premergătoare cu privire la actele de executare silită
îndeplinite până în luna mai 2010, dispunându-se neînceperea urmăririi penale,
în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., față de D.K.N.V. și I.C.
S-a constatat de asemenea, că
prin plângere, alături de aspectele care au fost deja tratate în dosarele
anterioare, petenta contestă actele de executare efectuate în luna iunie 2010
în dosarul execuțional nr. 38/2010, respectiv somația de plată emisă de
executor pentru debitul de 222.091,64 lei, procesul-verbal de situație încheiat
la locul imobilului urmărit silit și procesul-verbal de constatare.
S-a reținut că la data de 11
iunie 2010 executorul judecătoresc a încheiat un proces-verbal de constatare cu
privire la valoarea totală a creanței și cu privire la faptul că sediul său
profesional s-a mutat în Timișoara, conform Ordinului Ministrului Justiției nr.
1340/C/2010, urmând ca toate actele de executare silită să fie continuate în
cadrul Societății Civile Profesionale de executori judecătorești M. &
Asociații. De asemenea, s-a constatat că procesul-verbal de situație din data
de 14 iunie 2010, ora 18,05, a fost întocmit în mod legal, conform art. 496 C.
proc. civ.; executorul judecătoresc s-a deplasat la locul imobilului urmărit,
situat în municipiul Lugoj, jud. Timiș, iar procesul-verbal conține mențiunile
prevăzute de art. 504 alin. (1) C. proc. civ. S-a reținut că la fața locului
s-a deplasat și expertul evaluator autorizat, M.R.P., împrejurare care s-a
constatat că nu contravine procedurii în materie de executare silită, având în
vedere art. 500 alin. (2) raportat la art. 411 alin. (3) C. proc. civ. Prin
urmare, s-a apreciat că actele de executare silită întocmite în luna iunie 2010
în dosarul execuțional nr. 38/ex/2010 și contestate de petente, sunt conforme
cu prevederile legale.
Cu privire la aspectele care au
primit deja o soluționare în dosarele nr. 385/P/2009, 116/P/2009, 169/P/2010,
93/P/2010, 181/P/2010, 245/P/2004, 262/P/2004, 449/P/2007, 28/P/2007,
171/P/2007, 41/P/2008, 366/P/2008, s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art.
10 lit. f) C. proc. pen., întrucât lipsește o condiție prevăzută de lege pentru
punerea în mișcare a acțiunii penale.
Împotriva acestei
soluții, a formulat plângere petenta F.G. la data de 16 august 2010, solicitând
infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 280/P/2010
privind pe D.K.N.V. și B.N.T., executori judecătorești, I.C.M., avocat în
cadrul Baroului Timiș și M.R.P., expert evaluator, față de care s-au efectuat
acte premergătoare sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 246 C.
pen., art. 288 C. pen., art. 289 C. pen., art. 291 C. pen., considerând că
rezoluția procurorului este netemeinică și nelegală.
Prin rezoluția dată
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la
data de 19 august 2010 în dosarul nr. 937/II/2/2010, a fost respinsă plângerea
formulată de petenta F.G., ca neîntemeiată.
Astfel, s-a
considerat că soluția procurorului este legală și temeinică, din actele
premergătoare efectuate în cauză reieșind că actele de executare silită
efectuate în cursul lunii iunie 2010 de către executorul judecătoresc D.K.N.V.
au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, fiind aplicabile
dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de D.K.N.V., I.C.M. și M.P.
Împotriva rezoluției
de neîncepere a urmăririi penale, în baza dispozițiilor art. 278
1
C.
proc. pen. a formulat plângere petiționara F.G. ce a fost respinsă ca nefondată
prin sentința penală recurată.
Reține instanța de
fond că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică,
neexistând la dosar elemente care să justifice tragerea la răspundere penală a
intimaților.
Împotriva acestei
sentințe, în termen legal, a declarat recurs petiționara F.G. pe care nu l-a
motivat în scris și nici nu s-a prezentat în fața instanței de recurs pentru
a-l menține oral.
În cererea de recurs
adresată Curții de Apel Timișoara petiționara a solicitat trimiterea cauzei la
parchet și daune morale și materiale în cuantum de 10.000 Euro.
Analizând legalitatea
și temeinicia sentinței recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât
și din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub toate
celelalte aspecte, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de petiționară
nu este întemeiat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce
urmează.
Soluția dispusă de
parchet de neîncepere a urmăririi penale față de intimați sub aspectul
infracțiunilor reclamate, menținută de instanța de fond, corespunde actelor
premergătoare efectuate în cauză.
În plângerea adresată
parchetului ca și instanțelor de judecată petiționara invocă aspecte din
dosarele civile fără a aduce probe în sensul dovedirii unei presupuse
activități infracționale a intimaților.
Petiționara F.G. a
formulat mai multe plângeri împotriva acelorași rezoluții, toate dosarele
încheindu-se cu soluții de neîncepere a urmăririi penale.
De altfel,
petiționara, în mod perseverent, se adresează instanțelor cu o serie de
plângeri, fără a aduce probe în sprijinul celor susținute în aceste plângeri,
abuzând în acest mod de dreptul său la petiție.
Față de
considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
petiționara
F.G.
împotriva sentinței penale nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel
Timișoara, secția penală.
Obligă
recurenta petiționară la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi
31
ianuarie 2011.