ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4714/2010

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, reclamantul C.R. a chemat în judecată pe pârâții BRD Groupe Societe Generale SA și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând recunoașterea dreptului de a i se recunoaște vechimea în specialitatea juridică pentru perioada în care a desfășurat activitatea ca executor bancar, arătând că îndeplinește condițiile prevăzute de Ordinul nr. 2628/C/1999, care sunt aceleași pentru numirea ca executor judecătoresc prevăzute de art. 15 lit. c) din Legea nr. 188/2000.

Prin sentința civilă nr. 1738 din 17 decembrie 2009, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale a instituției invocate de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.R., în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova. Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut, în esență, că reclamantul, prin acțiunea de chemare în judecată tinde la modificarea sau completarea unui ordin emis de Ministerul de Justiție în aplicarea art. 88 din Legea nr. 58/1998( în prezent art. 418 din O.U.G. nr. 99/2006), iar potrivit dispozițiilor art. 3 C. proc.

civ., procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților centrale, aparține curții de apel. La rândul său, prin sentința civilă nr. 145 din 19 martie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a curții de apel, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiova a reținut în esență că obiectul litigiului se referă la raporturile de muncă ale reclamantului, raporturi generate de încheierea contractului de muncă nr. 269/2006, potrivit căruia reclamantul are calitatea de salariat în funcția de executor bancar, reținând, totodată, că in cauză sunt aplicabile prevederile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc.

civ. Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art. 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii. Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va constata că în raport de natura litigiului, competența soluționării cauzei aparține Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele considerente: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat obligarea pârâților BRD Goupe Societe Generale SA București și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești să-i recunoască reclamantului vechimea în specialitatea juridică în care și-a desfășurat și își desfășoară activitatea ca executor bancar.

Astfel, prin obiectul său expres menționat, cererea de chemare în judecată nu se circumscrie cadrului procesual al unei acțiuni în contencios administrativ, așa cum acesta este configurat de dispozițiile art. 52 din Constituție, republicată, și ale art. l alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Aceasta întrucât reclamantul C.R. nu a învestit instanța cu o acțiune întemeiată pe vătămarea drepturilor sau intereselor sale legitime rezultând dintr-un act administrativ sau ca urmare a nesoluționării în termen ori a refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. (1) coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. h) și i) și alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

In cauza de față, așa cum am arătat anterior, rezultă expres din cererea de chemare în judecată faptul că reclamantul solicită obligarea pârâților la a-i recunoaște vechimea în specialitatea juridică pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea ca executor bancar, motivând în fapt că este angajat executor bancar din 18 ianuarie 2006, îndeplinind condițiile stabilite prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2628/C/1999. Se constată că litigiul rezultă din raporturile de muncă ale reclamantului, raporturi ce au fost generate de încheierea contractului individual de muncă nr. 269/2006, fiind astfel vorba de un conflict de muncă. Față de obiectul cererii de chemare în judecată, se constată incidența în cauză a normelor de competență materială cuprinse în art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc.

civ. și art. 284 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003, care prevăd competența în primă instanță a tribunalului, ca instanță cu plenitudine de competență în materia conflictelor de muncă. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili că pentru soluționarea în primă instanță a prezentului litigiu, competența aparține Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe C.R. și pe Ministerul Justiției și BRD Goupe Societe Generale SA în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2010.