ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 190/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată în data de 04 august 2009 la Tribunalul București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL a chemat în judecată pe pârâții R.A.D.E.F. R.F. și Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța: 1. să se constate, în temeiul art. 12 și art. 13 din Legea nr. 364/2004 existența dreptului său de a încheia cu pârâta R.A.D.E.F. R.F. contractul de vânzare-cumpărare a activelor Cinematograful Arta situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în suprafață de 624 mp constituit din sală, hol, depozite, vestibul, imobil înscris în C.F.

cu nr. cadastral 23669, teren în suprafață de 1.816 mp – pentru prețul de 257.058 lei (respectiv 61.000 Euro); clădire administrativă situată în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna și teren în suprafață de 235,75 mp înscris în C.F. nr. 23672 pentru prețul de 7.478 Euro (31.510 lei); 2. să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru clădirea administrativă ce a rămas în proprietatea R.A.D.E.F.R.F. prin Legea nr. 303/2008; 3. să se dispună înscrierea în C.F. nr. 23669 top 788/2/a și C.F.

23672 – top 788/2/2 a dreptului de proprietate în favoarea sa asupra imobilului c inematograful Arta, compus din clădire de cinematograf și teren în suprafață de 1.816 mp asupra imobilului clădire administrativă și teren în suprafață de 235,75 mp; 4. să se dispună ca, la rămânerea irevocabilă a hotărârii de transmitere a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, să se radieze dreptul de proprietate al Statului Român și dreptul de administrare în favoarea Sfatului Popular al orașului Sfântu Gheorghe din C.F. 23669 – nr.top 788/2/a și C.F. 23672 – nr. top 788/2/2. Prin cererea reconvențională formulată în cauză la data de 31 august 2009 pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sf. Gheorghe a solicitat să se constate că prin efectul Legii nr. 303 din 03 decembrie 2008, de la data intrării în vigoare a acesteia, imobilul Cinematograful Arta situat în Municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, din domeniul privat al Statului Român și din administrarea R.A.D.E.F.

R.F. a trecut în domeniul public al unității administrativ teritoriale – Municipiul Sfântu Gheorghe; să se dispună obligarea reclamantei să permită și să asigure pătrunderea reprezentanților Municipiul Sfântu Gheorghe în incinta imobilului Cinematograful Arta în exercitarea prerogativelor de proprietar de drept al imobilului, în vederea inventarierii bunurilor mobile; să se dispună evacuarea necondiționată a pârâtei pentru neplata chiriei stipulate în contractul de închiriere nr. 3/2006 și obligarea la plata chiriei restante de 784 Euro/lună, începând cu data transferului dreptului de proprietate până la plata efectivă, cu majorările de întârziere pe care le va preciza până la primul termen de judecată; să se dispună obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a mai solicitat ca R.A.D.E.F. R.F. să fie obligată la predarea activului și pasivului aferent imobilului Cinematograful Arta pe baza bilanțului contabil. La termenul de judecată din data de 10 februarie 2010 tribunalul a invocat și a admis excepția de netimbrare a capetelor unu și doi din cererea principală în temeiul art. 20 din Legea nr. 146/1997, reținând că reclamanta nu a făcut dovada achitării taxei de timbru stabilită la termenul anterior.

De asemenea, tribunalul a respins excepția de necompetență materială, excepția de necompetență teritorială, excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Sfântu Gheorghe – pentru capetele trei și patru din cererea principală și a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive a rămas fără obiect în privința primelor două capete din cererea principală, pentru considerentele arătate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 10 februarie 2010. La termenul de judecată din data de 10 februarie 2010 pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe a precizat cuantumul chiriei solicitate ca fiind de 43.081,1 lei (chirie datorată la 31 ianuarie 2010) și cuantumul penalităților aferente – 7.858,48 lei.

La termenul de judecată din data de 15 septembrie 2010 tribunalul a invocat din oficiu și a admis excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată a R.A.D.E.F.R.F. în temeiul dispozițiilor art. 57 C. proc. civ., cerere formulată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe întrucât dispozițiile art. 57 C. proc. civ. prevăd posibilitatea părților de a chema în judecată un terț „care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul”, deci o persoană care ar putea avea calitatea de reclamant într-un viitor litigiu prevalându-se de aceleași drepturi ca cele deduse judecății de reclamant din procesul pendinte; terțul chemat astfel în judecată are calitatea procesuală de reclamant urmând să își dovedească dreptul pretins în contradictoriu cu reclamantul și pârâtul; în speță pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe prin cererea formulată în contradictoriu cu pârâta R.A.D.E.F.R.F.

a invocat pretenții distincte de cele deduse judecății de reclamantă, chemând în judecată R.A.D.E.F.R.F. în calitate de pârâtă. Prin sentința comercială nr.8938 pronunțată la 22 septembrie 2010 în dosarul nr. 32260/3/2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a anulat, ca netimbrate capetele de cerere unu și doi din cererea principală formulată de reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL, în contradictoriu cu pârâții R.A.D.E.F. R.F. și Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe prin Primar; a respins ca neîntemeiate capetele trei și patru din cererea principală; a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe în contradictoriu cu reclamanta SC I.L.G.D.C.

SRL și a constatat că imobilul Cinematograful Arta situat în Municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna a trecut din domeniul privat al Statului Român și din administrarea R.A.D.E.F. R.F. în domeniul public al Municipiului Sfântu Gheorghe; a respins capătul de cerere privind obligarea reclamantei să permită pătrunderea reprezentanților Municipiului Sfântu Gheorghe în incinta imobilului în litigiu în vederea inventarierii bunurilor mobile ca rămas fără obiect; a respins capătul de cererea privind evacuarea reclamantei ca neîntemeiat; a obligat reclamanta să plătească pârâtului Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe suma de 43.081,80 lei cu titlu de chirie și suma de 7.858,48 lei cu titlu de majorări de întârziere; a respins cererea formulată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe în contradictoriu cu pârâta R.A.D.E.F.

R.F. ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că se impune anularea ca netimbrate, a primelor două capete de cerere din cererea principală (capătul de cerere având ca obiect constatarea existenței dreptului reclamantei de a încheia cu pârâta R.A.D.E.F. R.F. contractul de vânzare-cumpărare pentru bunurile în litigiu și capătul de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare), ca efect al admiterii excepției de netimbrare.

În ceea ce privește capătul trei din cererea principală (înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilelor în litigiu) și capătul patru din cererea principală (radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului Român și dreptul de administrare al Sfatului Popular al Orașului Sfântu Gheorghe la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești de transmitere a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei), tribunalul a apreciat că sunt neîntemeiate în condițiile în care au caracter accesoriu în raport cu primele două capete din cererea principală în privința cărora s-a admis excepția de netimbrare. În ceea ce privește cererea reconvențională tribunalul a reținut că prin contractul de închiriere nr. 3 din 24 ianuarie 2006 încheiat între reclamantă și pârâta R.A.D.E.F.

R.F., reclamanta a dobândit de la pârâtă dreptul de folosință asupra cinematografului Arta, situat în Sfântu Gheorghe, județul Covasna până la data de 31 decembrie 2010 în schimbul unei chirii de 784 Euro lunar. Prin sentința comercială nr. 6521 din 14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL în contradictoriu cu pârâta R.A.D.E.F. R.F. și a fost obligată pârâta să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare a activelor cinematograful Arta situat în Sfântu Gheorghe, județul Covasna și clădirea administrativă situată în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, prin negociere directă. Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut în temeiul Legii nr. 346/2004 că reclamanta este îndreptățită să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au format obiectul contractului de închiriere.

Această sentință a rămas irevocabilă la data de 09 octombrie 2008 prin decizia comercială nr. 2806 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 4560/2/2007. Prin Legea nr. 303 din 03 decembrie 2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, s-a prevăzut la punctul 8 că „de la data intrării în vigoare a acestei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic prevăzute în anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 aflate în domeniul privat al statului și în administrarea R.A.D.E.F. R.F., împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective”.

Cum în speță, imobilul Cinematograful Arta situat în Municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna este menționat în anexa 1 la O.G. nr. 39/2005 la poziția 150, tribunalul a constatat că prin efectul dispozițiilor legale anterior menționate acest imobil a trecut din domeniul privat al Statului Român și din administrarea pârâtei R.A.D.E.F. R.F. în domeniul public al Municipiului Sfântu Gheorghe. Așa fiind, tribunalul a apreciat întemeiat primul capăt din cererea reconvențională, admițându-l.

În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere având ca obiect obligarea reclamantei să permită pătrunderea reprezentanților Municipiului Sfântu Gheorghe în incinta cinematografului Arta pentru inventarierea bunurilor mobile, tribunalul a reținut că inventarierea bunurilor mobile din c inematograful Arta a fost realizată de reprezentanții Municipiului Sfântu Gheorghe la data de 07 ianuarie 2010, astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. 71 din 07 ianuarie 2010 încheiat de executorul judecătoresc K.E. în cadrul executării silite a sentinței civile nr. 1766/2009 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe aspect reținut și de Tribunalul Covasna prin sentința nr. 344 din 08 decembrie 2010 (fila 211 dosar).

S-a reținut totodată în această sentință că la data de 07 ianuarie 2010 s-a încheiat și un proces-verbal între reprezentanții R.A.D.E.F. R.F. și primarul orașului Sfântu Gheorghe, prin care s-a convenit predarea-primirea activului Cinematograful Arta conform balanței de verificare și a fișei mijloacelor fixe, fiind anexate procesul-verbal, lista de inventariere și fișa mijloacelor fixe. Prin urmare, în condițiile în care inventarierea bunurilor mobile aflate în imobilul în litigiu a fost realizată la data de 07 ianuarie 2010, tribunalul a apreciat că cel de al doilea capăt din cererea reconvențională a rămas fără obiect și l-a respins ca atare.

Referitor la capătul trei din cererea reconvențională având ca obiect evacuarea reclamantei din imobilul ce formează obiectul contractului de închiriere nr. 3/2006 pentru neplata chiriei, tribunalul a apreciat că este neîntemeiat și l-a respins ca atare întrucât obligarea locatarului de a preda bunul se naște la momentul încetării efectelor contractului de închiriere, iar contractul de închiriere nr. 3/2006 urmează să își producă efectele până la data de 31 decembrie 2010 astfel cum au stabilit părțile la momentul încheierii sale. Comportamentul culpabil al locatarului care nu își îndeplinește obligația de plată a chiriei dă dreptul locatorului să solicite rezilierea contractului, conform art. 1021 C. civ., și doar în ipoteza desființării contractului poate solicita predarea bunului ce a format obiectul locațiunii anterior termenului stabilit în contract.

În ceea ce privește capătul patru din cererea reconvențională – obligarea reclamantei la plata chiriei stabilite în contractul de închiriere nr. 3/2006 și la plata penalităților de întârziere, tribunalul a apreciat întemeiată cererea, pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe fiind îndreptățit în calitate de administrator al bunului – calitate conferită de prevederile pct. 8 din Legea nr. 303/2008 – să solicite plata chiriei stabilită în contract, respectiv suma de 43.081,80 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 784 Euro lunar pentru perioada 1 ianuarie 2009 - ianuarie 2010 precum și penalități de întârziere în cuantum de 7.858,48 lei.

În privința penalităților de întârziere, tribunalul a reținut că prin art. 7 din contractul de închiriere părțile au stabilit că pentru neplata la termen a chiriei locatarul datorează penalități de întârziere „egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare” iar potrivit art. 120 alin. (7) C. proc. fisc. penalitățile de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare sunt de 0,1 % pe zi de întârziere, pentru perioada ianuarie 2009 – ianuarie 2010 acest cuantum fiind solicitat și de pârât conform tabelului aflat la fila 183 din dosar.

Apărarea reclamantei potrivit căreia nu are obligația de a achita chiria pentru un imobil care prin efectul unei hotărâri judecătorești îi aparține nu poate fi primită întrucât prin sentința nr. 6521 din 14 mai 2007 nu s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului ce a format obiectul contractului de închiriere în patrimoniul reclamantei ci instanța a dispus obligarea pârâtei R.A.D.E.F.R.F. să îi transmită reclamantei dreptul de proprietate asupra bunului prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, reclamanta rămânând – câtă vreme nu s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare – doar titularul unui drept de folosință asupra spațiului. Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 969 C. civ.

și art. 1073 C. civ., tribunalul a dispus obligarea reclamantei la plata sumei de 43.081,80 lei cu titlu de chirie și la plata sumei de 7.858,48 lei cu titlu de penalități de întârziere. În ceea ce privește cererea formulată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe în contradictoriu cu pârâta R.A.D.E.F. R.F., tribunalul a respins-o ca inadmisibilă ca efect al admiterii excepției de inadmisibilitate. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 183 de la 7 aprilie 2011 a respins apelul declarat de reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL Brașov prin administrator judiciar C.I.I. I.C.I., cu sediul în Brașov împotriva sentinței comerciale nr. 8938 din 22 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe prin p rimar și R.A.D.E.F.

R.F., ca nefondat. A admis apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe prin p rimar, împotriva sentinței comerciale nr. 8938 din 22 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în contradictoriu cu intimatele SC I.L.G.D.C. SRL Brașov prin administrator judiciar C.I.I. I.C.I., cu sediul în Brașov și R.A.D.E.F. R.F. București. A schimbat în parte sentința atacată, în sensul că: a obligat reclamanta la plata către pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sf.

Gheorghe și a sumei de 8624 Euro, în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății, reprezentând chirie aferentă perioadei 01 februarie 2010 - 31 decembrie 2010, precum și la plata penalităților de întârziere aferente acestei sume, calculate potrivit normelor legale incidente în cazul creanțelor bugetare, a dispus evacuarea reclamantei din imobilul situat în Sfântu Gheorghe, județul Covasna ( c inematograful Arta), pentru lipsa titlului locativ, a respins capătul din cererea reconvențională privind plata chiriei pentru perioada ulterioară datei 31 decembrie 2010, ca neîntemeiat și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. La termenul de judecată de la 24 martie 2011 instanța de apel a reținut că susținerile apelantei SC I.L.G.D.C.

SRL referitoare la excepția lipsei capacității procesuale a Consiliului Local al Municipiului Sf. Gheorghe se constituie în fapt, într-un motiv de apel. Cu privire la apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe care a fost admis, instanța de apel a reținut următoarele. Că motivul de apel privind soluționarea cererii de evacuare a reclamantei SC I.L.G.D.C. SRL este întemeiat, având în vedere faptul că, între timp, contractul de închiriere a încetat la data de 31 decembrie 2010, prin împlinirea termenului convenit de părți. Or, spre deosebire de rezilierea contractului, care are o natură juridică aparte, chiar și în condițiile unui pact comisoriu de grad IV, încetarea contractului la împlinirea termenului extinctiv se produce automat, astfel că se poate constata direct faptul încetării contractului pe acest temei și să dispună evacuarea, pentru lipsa titlului locativ.

Față de împrejurarea că, în cauză contractul de închiriere a fost în ființă până la data de 31 decembrie 2010 și precizările depuse de apelantul – pârât Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe în apel cu privire la cuantumul chiriei și al majorărilor de întârziere aferente, calculate până la data de 31 decembrie 2010, și dispozițiile art. 294 alin. (2) C. proc. civ. în sensul că se vor putea cerere dobânzi, rate, venituri ajunse la termene și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe, instanța de apel a reținut că reclamanta datorează și chiria restantă până la încetarea contractului de închiriere, fără punere în întârziere și fără nicio altă formalitate prealabilă.

Pe cale de consecință, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata chiriei aferente perioadei 01 ianuarie 2009 - ianuarie 2010 și a obligat reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL la plata către pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe și a sumei de 8624 Euro (calculată în raport cu chiria lunară menționată în contractul de închiriere), în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății, reprezentând chirie aferentă perioadei 01 februarie 2010 - 31 decembrie 2010, precum și plata penalităților de întârziere aferente acestei sume, calculate potrivit normelor legale incidente în cadrul creanțelor bugetare. Instanța de apel a respins cererea intimatului de obligare a reclamantei SC I.L.G.D.C.

SRL la plata unor sume, cu titlu de chirie și după data de 21 decembrie 2010. II. Cu privire la apelul declarat de reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL care a fost respins ca nefondat, s-a reținut că: În esență, apelanta SC I.L.G.D.C. SRL a susținut că, în temeiul art. 21 din Legea nr. 215/2001, acțiunea ar fi trebuit să se judece în contradictoriu cu Municipiul Sf. Gheorghe, reprezentat prin Primar, deoarece municipiul, în calitate de unitate administrativ teritorială, are personalitate juridică și, prin urmare, el este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului ce a constituit în cauză obiectul contractului de închiriere și, prin urmare, el este și beneficiarul sumelor primite cu titlu de chirie.

În realitate, apelanta a reiterat, sub o altă formulare, excepția lipsei calității procesuale pasive a consiliului local, invocată de aceasta prin cererea introductivă formulată de apelanta SC I.L.G.D.C. SRL, discutată și respinsă de prima instanță prin încheierea din ședința publică din 10 februarie 2010. Astfel, prima instanță a reținut că această excepție a rămas fără obiect în ceea ce privește primele două capete din cererea introductivă formulată de SC I.L.G.D.C.

SRL, având în vedere faptul că acestea au fost anulate ca netimbrate, iar în privința restului pretențiilor formulate de reclamantă, tribunalul a reținut că, consiliul local are calitate procesuală pasivă în condițiile în care reclamanta a solicitat radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al statutului și radierea dreptului de administrare al Sfatului Popular al Orașului Sfântul Gheorghe și înscrierea dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar pârâta este succesoarea fostului Sfat Popular al Orașului Sfântul Gheorghe. Întrucât Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe are calitate procesuală și poate sta în proces în raport cu cerere de chemare în judecată formulată de SC I.L.G.D.C.

SRL, s-a admis că acesta poate sta în proces și în raport cu cererea reconvențională pe care a formulat-o în contradictoriu cu reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL. Totodată s-a constatat că, consiliul local are calitate procesuală și capacitatea specială de a sta în proces și în temeiul reglementărilor speciale din materia cinematografiei, respectiv prin Legea nr. 303/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G.

nr. 39/2005 privind cinematografia, prevăzute la pct. 8. În speță, cum imobilul Cinematograful Arta situat în Municipiul Sfântul Gheorghe a trecut în domeniul public al Municipiului Sfântul Gheorghe, consiliul local asigură administrarea acestui imobil și în această calitate poate să stea în proces, în temeiul dispozițiilor legale menționate, cu atât mai mult cu cât, în ceea ce privește cererea reconvențională a consiliului local, aceasta are în vedere efectele unui contract de închiriere, care este chiar un act de administrare. Punerea în aplicare a dispozițiilor legale menționate, s-a realizat prin Protocolul încheiat la 31 martie 2009 între R.A.D.E.F. R.F., fostul titular al dreptului de administrare și Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, noul titular al dreptului de administrare.

Instanța de apel a respins critica apelantei reclamante SC I.L.G.D.C. SRL prin care a susținut că prima instanță, respectiv Tribunalul București, nu ar fi fost competentă să soluționeze cererea reconvențională, ci competența ar fi revenit Judecătoriei Sf. Gheorghe, reținând că cererea reconvențională urmează același regim juridic, în sensul că judecata ei este de competența instanței sesizată cu cererea principală, în raport de dispozițiile art. 17 C. proc. civ. În speță, instanța a reținut existența unei legături între cererea principală formulată de reclamantă și cererea reconvențională a pârâtului, avându-se în vedere că pretențiilor acestei reclamante legate de dobândirea unui drept de proprietate asupra imobilului cu destinația de cinematograf, pârâtul Consiliul local le-a opus propriile pretenții întemeiate pe contractul de închiriere încheiat cu această societate, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 119 alin. (1) C. proc.

civ., operând prorogarea de competență prevăzută de art. 17 C. proc. civ. pentru cererile incidentale, așa cum este și cererea reconvențională. Cu privire la fondul cauzei, apelanta reclamantă SC I.L.G.D.C. SRL a criticat soluția primei instanțe în ceea ce privește admiterea capătului de cerere din cererea reconvențională formulată de consiliul local privind constatarea că, prin efectul Legii nr. 303/2008 imobilul în cauză a trecut în domeniul public al Municipiului Sfântul Gheorghe și în administrarea consiliului local. Instanța de apel reține că această critică este neîntemeiată, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 111 C. proc. civ. privind inadmisibilitatea acțiunii în constatare, deoarece pârâtul consiliul local nu a formulat o acțiune în constatare, ci o acțiune complexă, în pretenții, solicitând, printre altele evacuarea, precum și obligarea reclamantei SC I.L.G.D.C.

SRL la plata chiriei restante. În ceea ce privește fondul pretențiilor consiliului local referitoare la evacuarea SC I.L.G.D.C. SRL și plata chiriilor restante, instanța de apel, examinând argumentele apelantei SC I.L.G.D.C. SRL prin care critică soluția primei instanțe, respectiv răspunde motivelor de apel invocate de consiliul local, reține că acestea sunt neîntemeiate, fiind pe deplin valabile considerentele expuse la pct. I din prezenta hotărâre, în cadrul cărora au fost examinate atât susținerile apelantului consiliul local, cât și ale apelantei SC I.L.G.D.C. SRL, instanța de apel găsind întemeiat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea pot fi acordate de instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc.

civ., doar în măsura în care a fost sesizată sub acest aspect cu o cerere formulată în mod procedural legal. Or, în acest sens, apelantul Consiliul local a formulat o cerere de obligare a SC I.L.G.D.C. SRL la plata cheltuielilor de judecată abia în cuprinsul concluziilor scrise înregistrate la dosarul cauzei la data de 30 martie 201, după încheierea dezbaterilor, la 24 martie 2011și amânarea pronunțării. Împotriva deciziei comerciale nr. 183 din 7 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, a declarat recurs reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL, prin administrator judiciar C.I.I. I.C.I. cu sediul în Brașov, întemeiat pe dispozițiile art. 302 1 pct. c și art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc.

civ., solicitând în concluzie, admiterea recursului, în principal, casarea deciziei și trimitere cauzei spre rejudecare, iar în secundar, modificarea deciziei în sensul respingerii atât a acțiunii principale, cât și a cererii reconvenționale. Cum recurenta reclamantă, a depus la dosar două rănduri de motive de recurs, ambele depuse în termen, acestea urmează a fi subsumate și analizate o singură dată. În criticile formulate, recurenta reclamantă după o prezentare amănunțită a situației de fapt, susține în esență următoarele: - Recurenta reclamantă a invocat excepția netimbrării petitelor 1 și 2 din cererea reconvențională formulată de către intimatul pârât Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, la fond și apel, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, solicitând anularea ca netimbrate a acestora.

- Invocând art. 304 pct. 5 C. proc. civ. recurenta reclamantă a reiterat excepția lipsei capacității de folosință a Consiliul Local Sf. Gheorghe, organism ce nu poate sta în nume propriu în proces, singurul subiect de drepturi și obligații ce are și capacitate procesuală este Municipiul SF. Gheorghe reprezentat de primar, în raport de dispozițiile art. 19 și art. 21 din Legea nr. 215/2001. Față de această situație recurenta susține că decizia atacată este lipsită de eficiență juridică, ea neputând fi pusă în executare, întrucât a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință și că, în temeiul art. 21 din Legea nr. 215/2001 acțiunea ar fi trebuit să se judece în contradictoriu cu Municipiul Sf.

Gheorghe, reprezentat prin Primar, deoarece municipiul, în calitate de unitate administrativ teritorială, are personalitate juridică și, prin urmare, el este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului ce a constituit în cauză obiectul contractului de închiriere și, prin urmare, el este și beneficiarul sumelor primite cu titlu de chirie . Recurenta reclamantă SC I.L.G.D.C. SRL a invocat și excepțiile necompetenței material funcționale și teritoriale a tribunalului în judecarea cererii reconvenționale, apreciind a fi aplicabile disp. art. 13 alin. (1) C. proc. civ., avându-se în vedere că cererea reconvențională este o adevărată acțiune în pretenții privind petitul de obligare la plata contravalorii chiriilor restante.

În acest sens, recurenta reclamantă SC I.L.G.D.C. SRL a susținut că prima instanță, respectiv Tribunalul București, nu ar fi fost competentă să soluționeze cererea reconvențională, ci competența ar fi revenit Judecătoriei Sf. Gheorghe sau Tribunalului Sf. Gheorghe, fiind vorba de o cerere având ca obiect pretenții. În ceea ce privește petitul având ca obiect evacuarea apreciază că în speță s-a pronunțat o instanță necompetentă material – funcțional, în sensul că, în cauză competența aparține secției civile și nu secției comerciale, iar în raport de valoarea creanței competența materială în soluționarea cererii ar reveni Judecătoriei Sf. Gheorghe sau Tribunalului Covasna, conf. art. 2 alin. (1) pct. a C. proc.

civ. Pentru soluționarea petitului privind evacuarea, recurenta apreciază că instanța competentă teritorial era instanța de la locul situării imobilului, conf. art. 10 pct. 2 C. proc. civ. cu respectarea prevederilor art. 5 din același cod. - Invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurenta reclamantă cere Înaltei Curți, să constate existența dreptului său de retenție asupra imobilului c inematograful Arta, situat în Sfântu Gheorghe, , județul Covasna în temeiul art. 1444 C. civ., până la plata efectivă a despăgubirilor reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de societatea sa, în perioada în care a folosit acest imobil în baza contractului de închiriere nr. 3 din 24 ianuarie 2006, în sumă de 458.726,26 Euro, cu dobânda legală aferentă.

Intimatul pârât Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, prin întâmpinarea și concluziile scrise depuse la dosar solicită respingerea recursului reclamantei. Precizează că, Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe are capacitate procesuală, conf. art. 36 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, avându-se în vedere atribuțiile pe care le are în ceea ce privește administrarea domeniului public și privat al municipiului, prevederile art. 8 din Legea nr. 303/2008 și art. 12 alin. (5) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. În privința motivelor de recurs întemeiate pe art. 304 pct. 8 și 9, referitoare la dreptul de retenție al reclamantei, intimatul pârât cere respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile în cauză constată că recursul reclamantei este nefondat. Cât privește excepția netimbrării petitelor 1 și 2 din cererea reconvențională formulată de către intimatul pârât, aceasta va fi respinsă în raport de dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997, modificată, avându-se în vedere că bunul imobil ce face obiectul recursului, Cinematograful Arta, face parte din domeniul public al Municipiului Sfântu Gheorghe și generează venituri publice, care sunt scutite de la plata taxei de timbru. Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului Local al Municipiului Sf.

Gheorghe, formulată de recurenta reclamantă SC I.L.G.D.C. SRL prin care susține că, în temeiul art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, acțiunea ar fi trebuit să se judece în contradictoriu cu Municipiul Sf. Gheorghe, reprezentat prin Primar, deoarece municipiul, în calitate de unitate administrativ teritorială, are personalitate juridică și, prin urmare, el este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului ce a constituit în cauză obiectul contractului de închiriere și, prin urmare, el este și beneficiarul sumelor primite cu titlu de chirie, aceasta este nefondată.

Astfel, potrivit art. 36 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, consiliul local are atribuții în ceea ce privește administrarea domeniului public și privat al unității administrativ teritoriale și că în exercitarea acestor atribuții consiliul local poate sta în judecată în cauzele ce privesc domeniul public și privat al municipiului, având calitate procesuală. Conform art. 12 alin. (5) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ teritoriale de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale, care dau mandat scris.

În exercitarea acestor atribuții consiliul local poate sta în judecată în cauzele care privesc domeniul public și privat al municipiului, cu atât mai mult cu cât este parte în contractele care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. De altfel, consiliul local are calitate procesuală și capacitatea specială de a sta în proces și în temeiul reglementărilor speciale din materia cinematografiei. Astfel, prin Legea nr. 303/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, s-a prevăzut la pct. 8 că de la data intrării în vigoare a acestei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic prevăzute în anexa nr. 1 la O.G.

nr. 39/2005 aflate în domeniul privat al statului și în administrarea R.A.D.E.F.R.F. România Film, împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective. În speță, imobilul Cinematograful Arta situat în Municipiul Sfântul Gheorghe a trecut în domeniul public al Municipiului Sfântul Gheorghe și în administrarea consiliului local. Prin urmare, consiliul local asigură administrarea acestui imobil și în această calitate poate să stea în proces, în temeiul dispozițiilor legale menționate, cu atât mai mult cu cât, în ceea ce privește cererea reconvențională a consiliului local, aceasta are în vedere efectele unui contract de închiriere, care este chiar un act de administrare.

Așadar, în raport cu cererea reconvențională formulată de consiliul local, întrucât pretențiile acestuia nu se întemeiază pe calitatea de proprietar, ci pe un contract de închiriere care este un act de administrare, cu atât mai mult nu se poate reține că acesta nu ar putea să stea în proces. Mai mult decât atât, punerea în aplicare a dispozițiilor legale menționate mai sus s-a realizat prin Protocolul încheiat la data de 31 martie 2009 între R.A.D.E.F. R.F. (fostul titular al dreptului de administrare) și Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe (noul titular al dreptului de administrare), prin primar, la nivelul titularilor dreptului de administrare a imobilului. Întrucât consiliul local are capacitate procesuală și poate sta în proces în raport cu cerere de chemare în judecată formulată de SC I.L.G.D.C.

SRL, acesta poate sta în proces și în raport cu cererea reconvențională pe care a formulat-o în contradictoriu cu reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL. Critica recurentei reclamante SC I.L.G.D.C. SRL prin care a susținut că Tribunalul București, nu ar fi fost competent să soluționeze cererea reconvențională, ci competența ar fi revenit Judecătoriei Sf. Gheorghe sau Tribunalului Sf. Gheorghe, fiind vorba de o cerere având ca obiect pretenții nu poate fi reținută. În momentul formulării acțiunii introductive, reclamanta a adresat cererea introductivă Tribunalului București, avându-se în vedere că pârâta R.A.D.E.F. R.F. își avea sediul în circumscripția acestei instanțe. Potrivit art. 17 C. proc.

civ., cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală, operând o prorogare de competență în favoarea instanței sesizate cu soluționarea cererii principale, astfel că cererea reconvențională urmează același regim juridic, în sensul că judecata ei este de competența instanței sesizată cu cererea principală. Susținerea recurentei reclamante SC I.L.G.D.C. SRL că nu există nicio legătură între cererea principală și cererea reconvențională nu poate fi reținută în raport cu dispozițiile art. 119 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională.

Or, în speță, pretențiilor reclamantei legate de dobândirea unui drept de proprietate asupra imobilului cu destinația de cinematograf, pârâtul consiliul local le-a opus propriile pretenții întemeiate pe contractul de închiriere încheiat cu această societate, pretenții care sunt în legătură tocmai cu imobilul ce a constituit și obiectul cererii introductive formulată de reclamanta SC I.L.G.D.C. SRL. În atare situație, condițiile prevăzute de art. 119 alin. (1) C. proc. civ. sunt în mod evident îndeplinite, operând prorogarea de competență prevăzută de art. 17 C. proc. civ. pentru cererile incidentale, așa cum este și cererea reconvențională.

Cât privește excepția necompetenței materiale funcționale, Înalta Curte apreciază că și aceasta este nefondată, avându-se în vedere că litigiul de față are caracter comercial, iar nu civil, întrucât operațiunea de vânzare-cumpărare a unui imobil de către o societate în scopul desfășurării de activități comerciale reprezintă un act de comerț conform art. 4 C. com. În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, Înalta Curte apreciază că și aceasta este neîntemeiată, câtă vreme competența teritorială exclusivă prevăzută de dispozițiile art. 13 C. proc. civ. care dispune, că cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilul, este reglementată numai pentru acțiunile reale imobiliare, or în prezenta cauză este vorba despre o acțiune personală imobiliară.

Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 C. proc. civ., prin care recurenta reclamantă cere Înaltei Curți, să constate existența dreptului său de retenție asupra imobilului c inematograful Arta, situat în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în temeiul art. 1444 C. civ., până la plata efectivă a despăgubirilor reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de societatea sa, în perioada în care a folosit acest imobil în baza contractului de închiriere nr. 3 din 24 ianuarie 2006, în sumă de 458.726,26 Euro, cu dobânda legală aferentă, se constată că, recurenta reclamantă face pentru prima dată în recurs această critică cu privire la constatarea dreptului său de retenție asupra imobilului în cauză, critică pe care nu a formulat-o în apel și pe care instanța de apel nu a examinat-o.

Cu alte cuvinte, reclamanta nu putea formula prima dată în recurs, omisso medio , trecând peste apel, o critică asupra căreia instanța de apel nu s-a pronunțat. Față de această situație, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul reclamantei ca nefondat. Cum în cauză nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în temeiul art. 274 C. proc. civ., instanța va respinge cererea intimatului pârât Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe privind cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. I.L.G.D.C. S.R.L., PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.I.I. I.C. împotriva deciziei comerciale nr. 183 din 7 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI - a comercială, ca nefondat. Respinge cererea intimatului CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE privind cheltuielile de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2012.