ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3930/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3930/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de curtea de
apel ce formează obiectul recursului
Prin sentința nr. 200 din 29 octombrie
2009, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ
și fiscal, a respins ca tardivă
acțiunea formulată
de reclamanta S.N. în contradictoriu cu pârâții
Guvernul României,
Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local al Municipiului Câmpina,
Primăria Municipiului Câmpina și Ministerul Administrației și Internelor.
Pentru a
pronunța această hotărâre Curtea de apel a reținut, în esență,
următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanta a
solicitat anularea parțială a H.G. nr. 1359/2001 cu privire la suprafața de 590
mp teren situat în Municipiul
Câmpina, în
curtea Școlii generale nr. 6; reține instanța de fond că hotărârile de
guvern
sunt acte normative, făcând parte din categoria acelora prevăzute de art. 108
alin. (4) din Constituția României, a căror comunicare către persoanele
interesate este considerată ca fiind realizată în ziua publicării în Monitorul
Oficial.
Astfel, H.G. nr.
1359/2001, a cărei anulare se cere, a fost publicată la 18
februarie 2002, în M.Of. 128, așa
încât, văzând și dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004, în care se
stabilesc termenele și condițiile în care
se
pot formula acțiuni în contencios administrativ, Curtea a apreciat acțiunea ca
tardivă.
Cererea de
recurs
Împotriva sentinței civile nr. 200 din
29 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta S.N., criticând-o în
temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
Prin critice formulate, circumscrise
motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.civ.,
recurenta-reclamanta a susținut că, în mod greșit instanța de fond a apreciat
acțiunea sa, ca fiind tardivă în condițiile în care, potrivit art. 11 alin. (4)
din Legea nr. 544/2004, actele administrative cu caracter normativ care se
consideră nelegale pot fi atacate oricând ; mai susține recurenta-reclamanta că
art. 108 alin. (4) din Constituție nu prevede că prin publicare, actele
normative se consideră comunicate persoanelor interesate, cu atât mai mult cu
cât dintr-o anexă nu se pot stabili dimensiunile și vecinătățile unui teren, ea
luând cunoștință in concret de existența actului normativ contestat, doar cu
ocazia efectuării unei expertize topo, într-un dosar aflat pe rolul
Judecătoriei Câmpina.
Hotărârea
instanței de recurs
Examinând cauza prin prisma motivelor
de recurs, în raport cu dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta
Curte constată că
recursul este fondat și
urmează a fi admis, sentința urmând a fi casată, iar cauza
trimisă spre
rejudecare aceleiași instanțe, pentru următoarele considerente:
In primul rând Înalta
Curte nu va reține susținerile recurentei-reclamante referitoare la calificarea
actului administrativ contestat drept act administrativ normativ și implicit,
incidența în cauză a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Actul
administrativ normativ cuprinde reglementări formulate abstract și
impersonal care au caracter
obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau de situații
care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie.
Un asemenea act determină numai
criteriile pentru stabilirea sferei destinatarilor, și nu pe fiecare beneficiar
în parte al acestuia.
În speță,
hotărârea Guvernului atacată nu intră sub incidența caracterizării
de mai sus. Ea atestă o anumită sferă
de bunuri imobile individual evidențiate într-un inventar și aparținând unui
subiect de drept determinat, respectiv Municipiul Câmpina, Județul Prahova.
Ca urmare, calificarea corectă a
hotărârii atacate este cea de act administrativ individual, ceea ce face
incidente, în cauză, dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004,
cu privire la termenul de formulare a acțiunii în contencios administrativ.
În privința anexelor la hotărârile
Guvernului de atestare a bunurilor aparținând domeniului public, termenul de
prescripție și termenul de decădere
pentru
introducerea acțiunii în contencios administrativ se calculează de la data
publicării
lor, respectiv de la data la care persoanei vătămate i-au fost comunicate ori
aceasta a luat efectiv cunoștință de conținutul lor, iar nu de la data
publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului.
Deși instanța de fond a calificat în
mod corect actul administrativ
contestat, a
apreciat în mod greșit că reclamanta a luat la cunoștință de actul
administrativ contestat la data publicării în Monitorul Oficial, fără a face
nici un
fel de probe cu privire la data la care reclamanta a luat la
cunoștință, în concret de existența hotărârii de Guvern contestate.
Din actele și
lucrările dosarului de fond nu rezultă nici măcar incidental o
asemenea dată și, chiar dacă am reține
susținerile recurentei-reclamante în sensul că a luat la cunoștință de H.G.
contestat cu ocazia depunerii unei expertize topografice în dosarului nr. 5226/2007
al Judecătoriei Câmpina, ea nu putea fi luată în considerare în recurs pentru a
soluționa cauza pe excepția tardivității, căci părțile ar fi, astfel private de
un grad de jurisdicție.
Ca urmare se impune casarea sentinței
sub incidența art. 312 alin. (5), teza
I
C. proc. civ., pentru ca instanța de fond să administreze
probe pentru a
stabili cu exactitate data
la care recurenta-reclamantă a luat la cunoștință de H.G.
nr. 1359/2001
privind atestarea domeniului public al Județului Prahova municipiilor, orașelor
și comunelor din Județul Prahova, și în raport de aceasta să aprecieze supra
respectării termenului pentru introducerea acțiunii în contencios
administrativ, dedusă prezentei judecăți, promovate de reclamantă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul
declarat de S.N., împotriva sentinței civile
nr. 200 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești,
secția comercială de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza la aceeași instanță, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică, astăzi
29 septembrie 2010.