- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția a II-a civilă
- Data
- 19 ianuarie 2011
Decizia nr. 217/2011 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 6015 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, la data de 25 mai 2010, petenta SC W.R. SRL Cluj - Napoca a solicitat învestirea cu formulă executorie a Biletului la Ordin emis de SC E.S. SRL Orlești la data de 29 aprilie 2010, pentru suma de 75.590,09 RON, cu scadență la data de 4 mai 2010. Prin Sentința civilă nr. 6015, pronunțată la data de 31 mai 2010, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și a declinat competența de soluționare a cauzei înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, având ca obiect învestire cu formulă executorie a Biletului la Ordin în valoare de 75.590,09 RON, scadent la data de 4 mai 2010, în favoarea SC E.S.
SRL, formulată de societatea petentă SC W.R. SRL, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 2 iulie 2010. Prin Sentința civilă nr. 5391, pronunțată la data de 23 iulie 2010, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petenta SC W.R. SRL, privind pe intimata SC E.S. SRL., în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, după rămânerea irevocabilă a sentinței. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 10 pct. 4 C. proc.
civ., în cazul obligațiilor comerciale, în afară de instanța de la sediul pârâtului, cererea mai poate fi introdusă, deopotrivă, la instanța unde obligația a luat naștere sau la instanța locului plății, prevederi ce se aplică și obligațiilor ce izvorăsc dintr-o cambie, care sunt comerciale. Potrivit art. 10 pct. 3 C. proc. civ., în cazul cererilor ce izvorăsc dintr-o cambie, CEC sau bilet la ordin, în afară de competența instanței domiciliului pârâtului, prevăzută de art. 5 C. proc. civ., mai este competentă instanța locului de plată, fiind un caz de competență relativă, prin art. 2 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 58/1934 stabilindu-se că, în lipsa mențiunii speciale, locul plății este sediul principal al trasului.
Norma de competență teritorială are caracter relativ. Competența teritorială alternativă, prevăzută de art. 10 pct. 3 C. proc. civ., a fost stabilită în favoarea reclamantului, care, potrivit art. 12 C. proc. civ., are alegerea în materie de competență alternativă, pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă. În speță, prima instanță sesizată de către petenta SC W.R. SRL Cluj - Napoca cu cererea de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin este Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanță în circumscripția căreia se află situat sediul intimatei SC E.S. SRL Orlești, competentă a soluționa menționata cerere, situație în care, în considerarea dispozițiilor art. 12 C. proc.
civ., urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe. Văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta SC W.R. SRL Cluj - Napoca, în contradictoriu cu intimata SC E.S. SRL Orlești, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2011.