ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5617/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5617/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 13/2009 din 18 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, s-a respins cererea de revizuire formulată și însușită de revizuienții P.I., P.M. și S.M. în contradictoriu cu intimații L.E.S., Comisia locală Bale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate și Comisia Județeană Bihor pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate. Revizuienții P.I. și P.M. au fost obligați să plătească intimatului L.E. suma de 300 RON cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reținut în esență, următoarele: Revizuienții P.M. și P.I. și S.M. au solicitat anularea deciziei civile nr. 97/R din 11 februarie 2008 fiind contrară deciziei nr. 248/R din 10 mai 2006, ambele fiind pronunțate de Tribunalul Bihor.
In dosarul nr. 1115/2004 al Judecătoriei Marghita, finalizat sub nr. 6280/2005 al Tribunalului Bihor, reclamanții P.I., P.M. și S.M. au chemat în judecată pe pârâții L.E., Comisia Locală Bale și Consiliul Județean Bihor de aplicare a Legii nr. 18/1991, solicitând anularea titlului de proprietate emis în favoarea lui L.R., tatăl pârâtului L.E., în prezent decedat. Instanța de fond a respins acțiunea, dar Tribunalul Bihor ca instanță de recurs, prin decizia civilă nr. 248 din 10 mai 2006 a admis recursul formulat de P.I., P.M. și S.M. și a dispus desființarea titlului de proprietate din 2004. Prin dispozitivul deciziei instanța nu s-a pronunțat, pentru că nici nu fusese învestită în acest sens, asupra persoanei care este îndreptățită la eliberarea unui nou titlu pentru cei 9.600 m.p., teren cu vegetație forestieră.
In considerentele deciziei se reține că L.R. nu are vocația de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru terenul respectiv, deoarece în CAP a intrat cu imobilul socrul lui L.R. numitul S.P., astfel încât titularul este o persoană străină de moștenirea proprietarului de la care terenul a fost preluat. S-a mai reținut în considerente faptul că pentru terenul respectiv a făcut cerere și S.P. jr., instanța apreciind că s-ar impune eliberarea titlului pe numele tuturor descendenților care au format cerere de reconstituire. După rămânerea irevocabilă a hotărârii la Judecătoria Marghita s-au format dosarele nr. 1932/255/2006 prin care L.E.S. a solicitat în contradictoriu cu cele două comisii de fond funciar și cu mătușile sale S.M.
(căsătorită P.) și M.S. (soția lui S.P.) P.I. (soțul lui S.P.M. și moștenitor testamentar al lui S.P.), eliberarea titlului de proprietate pentru cei 9.600 m.p., teren forestier în calitate de fiu al defunctei S.F. (căsătorită L.). La acest dosar a fost conexat dosarul nr. 108/255/2007 al aceleiași instanțe în care reclamanții P.I. și P.M. au solicitat în contradictoriu cu cele două comisii și cu M.S. eliberarea titlului de proprietate pentru cei 9.600 m.p., exclusiv în favoarea lor. Prin sentința civilă nr. 471/2007 Judecătoria Marghita a admis în parte cererea reclamantului L.E.S., a respins cererea reclamanților P.I. și P.M. și dispune eliberarea titlului de proprietate pentru cei 9.600 m.p., în favoarea celor trei copii ai proprietarului titular L.P.
senior - decedat și anume L.P. jr., S.F. (căsătorită L.) și S.M. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P.I. și P.M. cât și L.E. Prin decizia civilă nr. 97/R din 11 februarie 2008 Tribunalul Bihor a respins recursul declarat de P.I. și P.M. și a admis recursul declarat de L.E.S.; a obligat la eliberarea titlului pentru suprafața de 9.600 m.p., în favoarea lui L.E.S. în calitate de moștenitor al defunctei S.F., fiica lui S.P. senior. S-a reținut, că în dosarul nr. 6280/2005 al Tribunalului Bihor, instanța a dispus anularea titlului de proprietate din 2004 fără să se pronunțe în niciun mod asupra persoanei îndreptățite, în timp ce în dosarul nr. 1932/255/2006 la care s-a conexat și dosarul nr. 108/255/2007, nu se mai regăsesc aceleași părți.
In al doilea dosar s-a pus pentru prima dată în discuție problema titlului de proprietate din 2004 ce tinde a paraliza ideea că tulpina S.F. nu ar fi îndreptățită la acest teren, dovedindu-se că a existat un partaj al terenurilor cu vegetație forestieră și că titlul din 2004 cuprinde terenurile ce se cuvin tulpinelor S.P. jr. și S.M. (căsătorită P.) în timp ce titlul ce urmează a fi eliberat se referă la terenul ce revine tulpinei S.P. senior și L.F. Împotriva acestei sentințe revizuienții P.I. și P.M. au declarat recurs criticând-o ca nelegală întrucât în prezentul litigiu există două decizii irevocabile contradictorii ce evocă fondul, pronunțate în dosare diferite, având aceleași părți și același obiect, respectiv decizia civilă nr. 97/R/2008 și decizia civilă nr. 248/R din 10 mai 2006, ambele pronunțate de Tribunalul Bihor.
Contrarietatea este dată de decizia civilă nr. 97/R/2008, care a modificat în parte hotărârea instanței de fond și a dispus eliberarea titlului de proprietate numai pe numele lui L.E. dar prin decizia nr. 248/R din 10 mai 2006 s-a apreciat că titlul de proprietate pentru suprafața de 9.600 m.p., teren cu vegetație forestieră trebuie eliberat în comun, pentru toți moștenitorii. Examinând hotărârea recurată în limita criticilor formulate Înalta Curte constată că recursul declarat în cauza de față, urmează a fi respins pentru considerentele ce urmează a fi arătate în continuare. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Pentru a exista contrarietate de hotărâri este necesar ca această contrarietate să existe între dispozitivele celor două hotărâri, care dobândesc autoritate de lucru judecat, iar nu între considerentele hotărârilor respective. Prin una și aceeași pricină se înțelege întrunirea condițiilor triplei identități, de obiect, de cauză și de părți cu privire la două cereri de chemate în judecată. Așa cum rezultă din expunerea rezumată a hotărârilor pronunțate în cauza de față, există identitate de părți dar nu există identitate de obiect și de cauză. In cauza ce a format obiectul deciziei civile nr. 248/R/2006 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a dispus desființarea titlului de proprietate nr. 159 din 26 aprilie 2004 emis pe numele lui L.R.
indicate fiind dispozițiile art. III lit. a), pct. l din Legea nr. 169/1997. In cel de-al doilea dosar în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 471 din 18 mai 2007 a Judecătoriei Marghita și care a format obiectul deciziei civile nr. 97/R din 11 februarie 2008, excepția autorității de lucru judecat dată de decizia civilă nr. 248/R din 10 mai 2006 a Tribunalului Bihor, excepția invocată de P.I. și P.M. a fost respinsă. Cum instanța a soluționat excepția, respingând-o, desființarea hotărârii cu încălcarea autorității lucrului judecat nu se mai poate face pe calea revizuirii. Așa fiind recursul declarat în cauză va fi respins, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de revizuienții P.I., P.M. și S.M. împotriva deciziei civile nr. 13 din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.