ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1345/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1345/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin

încheierea de ședință din 29 martie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală,

cauze cu minori și de familie, s-a dispus: în temeiul art. 160

b

C.

proc. pen., raportat la art. 300

2

C. proc. pen., a menținut

starea de arest a inculpatului M.I.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului.

S-a

reținut că prin sentința penală nr. 39/D din 8 februarie 2011 Tribunalul Bacău

a dispus în baza art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. c), d) C. pen. cu

aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., așa cum a fost modif. prin

Legea nr. 202/ 2010 s-a dispus condamnarea inculpatul M.I., la pedeapsa de 10

ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II a și lit. b) C. pen.

În

baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului

preventiv de la 20 august 2010 la zi.

În

baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În

baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

S-au

păstrat ca mijloace de probă a bunurilor din plicurile nr. 1-16, aflate la

camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.

S-a

luat act că partea civilă M.V. nu are pretenții civile în cauză.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel inculpatul, fară a arăta care sunt motivele de

apel.

Analizând,

în conformitate cu dispozițiile art. 300

2

cu art. 160 C. proc. pen.,

legalitatea și temeinicia arestării preventive a apelantului-inculpat M.I.

rezultă că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestului preventiv, pentru considerentele care se vor dezvolta:

Astfel,

în conformitate cu dispozițiile art. 300

2

C. proc. pen., în cauzele

în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este

datoare să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și

temeinicia arestării preventive, iar dacă constată că temeiurile care au

determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin

încheiere motivată, arestarea preventivă.

Potrivit

acestor texte de lege, instanțele, inclusiv instanța de apel, au obligația de a

verifica dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în

continuare privarea de libertate a inculpatului și dacă nu au apărut temeiuri

noi care să justifice privarea de libertate a acestuia.

Alegerea

și menținerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama de scopul acesteia,

de gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care este judecat

apelantul-inculpat, de împrejurările concrete în care se presupune că au fost

comise, apelantul-inculpat fiind judecat pentru săvârșirea unei infracțiunii de

omor calificat pentru care prima instanță a dispus condamnarea.

Curtea

reține că arestarea preventivă a inculpatului M.I. s-a dispus de Tribunalul

Bacău prin încheierea 20 august 2010, invocându-se dispozițiile art. 148 lit. f)

C. proc. pen., măsură ce a fost prelungită și, respectiv, menținută cu

respectarea dispozițiilor procedurale.

La

momentul luării măsurii arestării preventive, dar și prin sentința de

condamnare a Tribunalului Bacău s-a reținut că există probe și indicii

temeinice care să conducă la concluzia rezonabilă că inculpatul deși știa

foarte bine starea precară de sănătate în care se afla mama sa și

imposibilitatea acesteia de a se apăra, a lovit-o pe acesta de nenumărate ori

cu un băț, peste tot corpul, atât în zonele vitale, cât și nevitale, până ce

victima a rămas fără reacție, după care a lăsat-o să agonizeze în locuință, iar

el a plecat să consume băuturi alcoolice, aspecte care dovedesc pe deplin

disprețul inculpatului față de viața mamei sale.

De

altfel, inculpatul a recunoscut faptul că el este cel care a ucis-o pe victimă

și a declarat că în ziua de 19 august 2010, în jurul orei 11.00, mergând în

camera mamei sale pentru a se uita la televizor, deși aceasta se afla în pat, a

început să-l certe și să-l cicălească, fapt care l-a iritat și l-a determinat

să o prindă de gură ca să tacă.

Întrucât

victima nu s-a conformat dorinței sale și nu a tăcut, inculpatul a luat de după

tăblia patului un băț, cu care a început să-i aplice mamei sale numeroase

lovituri peste diferite părți ale corpului (cap, mâini, picioare, torace) -

unde apuca, până ce victima a rămas fără reacție vitală.

Din

raportul medico-legal de necropsie întocmit de C.M.L. Moinești reiese că

moartea numitei Mondan Anica a fost de natură violentă și că s-a datorat unei „șocului

traumatic produs consecutiv unui traumatism soldat cu mu/tipic contuzii,

echimoze întinse și hematoame, plăgi confuze și zdrobite și fracturi costale,

leziuni ce au survenit și s-au grefat pe fondul unor tare organice cronice

preexistente (cardiace, pulmonare, hepatice și renale).

Leziunile

traumatice s-au putut produce prin loviri active multiple și repetate, la

nivelul capului, membrelor și toracelui cu corp dur și mijloace contondente și

prin lovire - comprimare a toracelui cu mijloace contondente...

Intre

leziunile traumatice, tarele organice și deces există un raport direct de

cauzalitate. "

Având

în vedere că menținerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama de scopul

acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a fost trimis

în judecată (omor calificat) și condamnat de prima instanță la pedeapsa de 10

ani închisoare, prin reținerea dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen., Curtea apreciază că temeiurile care au stat la baza acestei măsuri

nu s-au modificat și impun în continuare menținerea ei.

Mai

mult, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, raportat la prevederile

Convenției și a jurisprudenței C.E.D.O, rezultă că luarea și menținerea măsurii

arestului preventiv pentru apelantul-inculpat este conformă cu aceste

dispoziții, având în vedere pericolul concret pentru ordinea publică, pericol

ce rezultă din modalitatea de comitere a faptei, gravitatea acesteia și

conduita inculpatului, care după săvârșirea infracțiunii s-a deplasat la

magazinul unui consătean și a solicitat să fie servit cu băuturi alcoolice,

deși se afla deja în stare de ebrietate.

Față

de aspectele enunțate mai sus, Curtea constată că în cauză subzistă în

continuare temeiul prev. de art. 148 alin. (1)

lit. f)

C. proc. pen., în sensul că există probe că lăsarea în

libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică și

generează o stare de

insecuritate, fapt

pentru care urmează ca în baza art. 160

b

C. proc. pen., raportat la

art. 300

2

C. proc. pen.

să fie menținută starea de arest a inculpatului M.I.

II.

Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs inculpatul M.I.,

criticând-o ca netemeinică, solicitând casarea acesteia și pe fond, să se

dispună înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi

localitatea, în baza art. 139, raportat la art. 145 C. pen., inculpatul

obligându-se să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi

necesar, circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv starea sa de

sănătate și lipsa antecedentelor penale reprezentând garanții ale unei conduite

procesuale corecte a inculpatului.

Examinând

actele și lucrările dosarului, încheierea recurată, în raport de motivul de

critică invocat, cât și din oficiu sub toate aspectele așa cum prevăd

dispozițiile art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că

recursul declarat se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare, în

baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aceasta,

întrucât instanța de apel a Curții de Apel Bacău investită cu soluționarea

apelului declarat de inculpatul M.I. împotriva sentinței penale nr. 39/D din 08

februarie 2011 a Tribunalului Bacău prin care, în baza art. 174-175 lit. c), d)

C. pen., cu aplicarea art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus aplicarea

unei pedepse de 10 ani închisoare, a statuat în mod legal și temeinic în baza

art. 300/2 C. proc. pen. raportat la art. 160/b C. pen., soluția de menținere a

stării de arest a acestuia.

Astfel,

în cauză se mențin temeiurile de fapt ce su determinat luarea măsurii arestării

preventive, constând în esență în aceea că

inculpatul

M.I., are vârsta de 55 de ani, dar nu a fost niciodată

căsătorit, nu are copii și nici ocupație și

locuia împreună cu mama sa M.A.

- văduvă, într-un imobil situat în satul

Răchitișu, com. Strugari, jud. Bacău, în condiții modeste.

Victima

locuia în casă, iar inculpatul într-o bucătărie anexă, situată în spatele

acesteia, însă pentru a viziona programele de televiziune, inculpatul, neavând

și el un televizor, mergea în casa mamei sale, în camera acesteia, pentru a

urmări emisiunile tv.

Inculpatul ducea un trai parazitar, nu lucra și trăia din

pensia modestă a

mamei sale, însă cu

toate acestea era și un mare consumator de băuturi

alcoolice, împrejurări în care obișnuia să-și agreseze mama, deși

aceasta cobora

tot mai greu din pat, iar de ceva timp nu mai putea nici

măcar ieși din casă,

victima fiind suferindă

de numeroase afecțiuni, dar și în vârstă de aproape 75 de

ani.

În ziua de 18 august 2010, în jurul orei 14.00, prezența

în viață a victima a fost

pentru ultima

dată remarcată de către martorul D.A., întrucât, a doua zi (19 august 2010), în

jurul orei 13.00, martorul M.G.

, trecând pe

drum prin dreptul locuinței lor, a auzit doar vocea inculpatului în timp ce îi

făcea morală victimei, însă vocea acesteia nu s-a mai

făcut auzită.

În după-amiaza zilei de 19 august 2010 victima a fost

văzută fiind decedată în

casă de către

mai mulți consăteni, între care martorii M.D. și G.M., și, întrucât victima

prezenta numeroase și evidente echimoze, tumefactii și hematoame la nivelul

membrelor superioare, ale celor inferioare, a toracelui, al feței și la nivelul

capului și sângera din câteva plăgi plesnite, aceasta din urmă a sesizat

organele de poliție.

Inculpatul

recunoaște faptul că el este cel care a ucis-o pe victimă și declară că în ziua

de 19 august 2010, în jurul orei 11.00, mergând în camera mamei sale pentru a

se uita la televizor, deși acesta se afla în pat, a început să-l certe și

să-l cicălească, fapt care l-a iritat și l-a

determinat să o prindă de gură ca să tacă.

Întrucât

victima nu s-a conformat dorinței sale și nu a tăcut, inculpatul a luat de după

tăblia patului un băț, cu care a început să-i aplice mamei sale numeroase

lovituri peste diferite părți ale corpului (cap, mâini, picioare, torace) -

unde apuca, până ce victima a rămas fără reacție vitală.

Inculpatul

s-a deplasat apoi la magazinul unui consătean și a solicitat să fie servit cu

băuturi alcoolice, deși se afla deja în stare de ebrietate.

Văzând

starea fiziologică în care se afla inculpatul, proprietarul magazinului a

refuzat să-l servească, fapt pentru care inculpatul Ie-a adresat celor prezenți

o expresie de genul că nu-i mai pasă, deoarece și așa mama sa

este decedată și că în scurt timp el va fi

încătușat pentru că a omorât-o.

O

parte dintre consăteni s-au deplasat imediat la locuința victimei, situată

în apropierea magazinului și s-au convins de

sinceritatea celor afirmate de către

inculpat.

Fiind

ulterior testat alcoolscopic, la ora 03.34 inculpatul încă mai prezenta o

alcoolscopie de 0,72 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Cu ocazia cercetării la fața locului, în camera în care

s-a petrecut scena

conflictului, au fost

descoperite cioburile rezultate din lustra și becul amplasate

pe tavan, obiecte care au fost sparte de inculpat

atunci când ridica bățul pentru a

o lovi pe victimă.

Potrivit

examinării medico-legale de către specialiștii C.M.L. Momești,

reiese că moartea numitei M.A. a fost de natură

violentă și că s-a

datorat unei „șocului traumatic produs consecutiv

unui traumatism soldat cu multiple contuzii, echimoze întinse și hematoame,

plăgi contuze și zdrobite și fracturi costale, leziuni ce au survenit și s~au

grefat pe fondul unor tare organice cronice preexistente (cardiace, pulmonare,

hepatice și renale).

Leziunile

traumatice s-au putut produce prin loviri active multiple și repetate, la

nivelul capului, membrelor și toracelui cu corp dur și mijloace contondente și

prin lovire - comprimare a toracelui cu mijloace contondente...

Între

leziunile traumatice, tarele organice și deces există un raport direct de

cauzalitate.

În

momentul decesului alcoolemia a fost absentă...

Moartea

poate data din 19 august 2010".

Situația

de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă:

-

procesul-verbal de sesizare;

-

proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă;

-

procesul-verbal de testare alcoolscopică a inculpatului și

-

dovada alcoolscopiei rezultate;

-

dispoziția de efectuare a necropsiei cadavrului, constatările preliminare și

Raportul medico-legal nr. 68/C din 23 decembrie 2010 al C.M.L. Moinești, avizat

favorabil de către S.M.L. Bacău sub nr. 3998 din 23 decembrie 2010 și planșa

foto aferentă;

-

declarațiile părții vătămate Mondan Vasile (celălalt

fiu al victimei);

-

declarațiile

martorilor: M.D., M.G., G.M. și D.A.; toate coroborate cu declarațiile

inculpatului M.I., care recunoaște comiterea faptei.

Concomitent,

se are în vedere că că menținerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama

de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a

fost trimis în judecată (omor calificat) și condamnat de prima instanță la

pedeapsa de 10 ani închisoare, prin reținerea dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., rezultând că temeiurile care au stat la baza acestei

măsuri nu s-au modificat și impun în continuare menținerea ei.

Înalta

Curte mai reține că în cauză subzistă și temeiurile de drept ce au determinat

luarea acestei măsuri preventive, relative la cazul de arestare preventivă

prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. în sensul că există probe

că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea

publică și generează o stare de

insecuritate.

Condiția

existenței de probe relative la pericolul concret pentru ordinea publică prin

eventuala lăsare în libertate a recurentului inculpat se deduce și din aceea că

inculpatul deși știa foarte bine starea precară de sănătate în care se afla

mama sa și imposibilitatea acesteia de a se apăra, a lovit-o pe acesta de

nenumărate ori cu un băț, peste tot corpul, atât în zonele vitale, cât și

nevitale, până ce victima a rămas fără reacție, după care a lăsat-o să

agonizeze în locuință, iar el a plecat să consume băuturi alcoolice, aspecte

care dovedesc pe deplin disprețul inculpatului față de viața mamei sale.

Văzând

și dispozițiile art.192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva încheierii din 29

martie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie,

pronunțată în dosarul nr. 65/110/2011.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 4 aprilie 2011.