ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3023/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3023/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului penal de față,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 272/ D din 17

septembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 115/110/2010 al Tribunalului Bacău,

în baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2000, cu aplicarea art.

74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea

inculpatului N.C., la pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a

și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 13 martie 2009, ora

18,00 la 05 octombrie 2009.

În baza art. 13 alin. (1), (2), și (3)

din Legea nr. 678/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 alin. (2) C. pen.

și art. 76 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului P.B., la

pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b C.

pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 13 martie 2009, ora

18,00 la 05 octombrie 2009.

S-a luat act că părțile vătămate B.B.A.

și B.C.D. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 189 C. proc. pen.

onorariile avocaților din oficiu au fost suportate din fondurile Ministerului

Justiției.

In baza art. 191 alin. (1), (2) C.

proc. pen. au fost obligați inculpații la plata a câte 5.300 lei fiecare cu

titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, prima

instanță a reținut că, la data de 11 martie 2009, procurorul a fost sesizat de

organele de poliție ale B.C.C.O. Bacău despre faptul că numiții N.C. și P.B.,

ambii din sat Ciuturești, corn. Odobești, au oferit spre vânzare un copil

minor, oferindu-se, totodată, să vândă rinichiul unui alt copil, contro unor

sume de bani.

Ca urmare, la data de 12 martie 2009,

procurorul a emis autorizația 2/A/2009 de folosire a unor investigatori sub

acoperire, în vederea obținerii mijloacelor de probă necesare tragerii la

răspundere penală a persoanelor implicate, deoarece existau indicii clare cu

privire la faptul că tranzacția urma a fi efectuată într-un timp foarte scurt,

respectiv a doua zi.

În urma

administrării mijloacelor de probă a rezultat că inculpații intenționau, în

scopul obținerii unor sume de bani, să își pună la dispoziție unul dintre copii

minori, respectiv pe B.C.D. în vârstă de 7 ani și B.B.A. în vârstă de 7 ani și

6 luni, în vederea prelevării unui organ, respectiv a unui rinichi.

Acest aspect a fost adus la cunoștința

organelor de urmărire penală și de către o echipă de jurnaliști a unui post de

televiziune privat din București, care au sesizat faptul că două persoane din

corn. Odobești se deplasează la Bacău în ziua de 11 martie 2009 cu doi copii

minori pe care intenționează să îi pună la dispoziție în vederea prelevării

unui organ pentru care solicită remiterea sumei de 12.000 euro. De asemenea,

jurnaliștii au afirmat faptul că cele două familii, N. și P., din cauza

sărăciei, sunt dispuse chiar să își vândă copii pentru a face rost de bani.

După demararea cercetărilor în cauză

s-a constatat că, în scopul arătat, respectiv prelevarea de organe de la cei

doi minori, inculpații i-au dus pe aceștia la un laborator de analize medicale

din Bacău, respectiv Medical Test, unde le-au luat probe de sânge pentru a

stabili dacă copii sunt sănătoși și compatibili, rezultate fiind atașate la

dosarul cauzei (f. 103-104).

La 12 și 13 martie 2009, în baza

ordonanței procurorului 2/A/2009 prin care s-a autorizat folosirea unor

investigatori sub acoperire, au avut loc trei întâlniri între inculpații N.C.

și P.B. și investigatorii sub acoperire cu nume de cod „C.” și „R.”, întâlniri

ce au fost înregistrate audio-video în baza ordonanței provizorii privind

înregistrarea și interceptarea audio video în mediul ambiental, ordonanță ce a

fost confirmată de către Tribunalul Bacău.

Conform procesului verbal de redare a

discuțiilor purtate între cei doi inculpați și investigatorii sub acoperire, a

rezultat cu certitudine că inculpații sunt dispuși să meargă împreună cu cei

doi copii minori la spitalul unde urma să aibă loc transplantul de rinichi, în

scopul prelevării acestui organ, contra sumei de 12.000 euro.

De asemenea, a mai rezultat și faptul

că inculpatul N.C. dorea să vândă și un alt copil, respectiv o fetiță în vârstă

de aproximativ 3 ani și jumătate, despre care a afirmat că este bolnavă, motiv

pentru care „vrea să o dea de tot”, contra unei sume de bani, respectiv să o vândă.

La data de 13 martie 2009, în jurul

orei 17,30, a avut loc întâlnirea programată între investigatorii sub acoperire

și inculpații N.C. și P.B., ocazie cu care investigatorii sub acoperire le-au

solicitat celor doi inculpați să se deplaseze cu ei la notariat pentru a da o

declarație pe propria răspundere, atât ei cât și soțiile lor, din care să

rezulte că sunt de acord să-și încredințeze copii persoanei autorizate ca și

investigator sub acoperire cu nume de cod „C.”, în acest fel organele de

urmărire penală dorind să-și formeze convingerea cu privire la intenția certă a

celor doi inculpați de a vinde un organ, respectiv un rinichi aparținând

propriilor copii.

Solicitându-li-se în mod expres să

aducă la Bacău atât actele de identitate ale copiilor cărora urma să li se

preleveze un organ, cât și toate actele de identitate ale părinților,

inculpații s-au conformat solicitării. Astfel, inculpații s-au deplasat la un

notariat de pe raza mun. Bacău unde au dat o declarație prin care arătau că

sunt de acord ca minorii B.C.D. și B.B.A. să se deplaseze împreună cu

investigatorul sub acoperire la un spital din Timișoara, în vederea efectuării

transplantului de rinichi.

Din declarațiile investigatorilor sub

acoperire, a martorei protejate N.L., cât și din declarațiile martorelor N.D.

și P.O.F. - soțiile inculpaților și mamele celor doi copii - victime ale

infracțiunii de trafic de minori, a rezultat că cei doi inculpați au hotărât

să-și trafice proprii copii în scopul prelevării de organe pentru a obține

beneficii materiale, respectiv suma de 12.000 euro.

Din redarea în formă scrisă a

convorbirilor telefonice purtate de inculpați, cât și a discuțiilor purtate cu

investigatorii sub acoperire, înregistrate audio video în mediul ambiental, a

rezultat că inculpații au solicitat plata întregii sume înaintea intervenției

chirurgicale, intenționând să se deplaseze cu cei doi copii la clinica unde ''

urma să aibă loc prelevarea rinichiului, pentru a fi convinși că medicul sau

alte persoane interesate nu vor preleva de la cele două victime minore și alte

organe în vederea transplantului, în această situație urmând a solicita plăți

suplimentare.

La data de 13 martie 2009, ora 17,30

inculpații au primit suma de 12.000 euro de la investigatorul sub acoperire cu

nume de cod „C.”, însă la scurt timp au fost imobilizați de organele de poliție

și procuror, suma de bani predată pentru prelevarea de organe fiind depistată

asupra inculpatului N.C.

Fiind audiați cu privire la fapta

comisă, a scopului pentru care au primit acea sumă de bani și a motivelor

pentru care erau însoțiți de cei doi copii minori, inculpații au recunoscut că

și-au dat acceptul pentru prelevarea unui organ, respectiv a unui rinichi de la

copii lor minori. Inculpatul N.C. a recunoscut faptul că a urmărit obținerea

unui beneficiu material prin această activitate infracțională, iar inculpatul P.B.

a susținut că a intenționat doar să ajute un copil, respectiv să îi salveze viața

unui copil pe care nu îl cunoștea, prin prelevarea unui rinichi de la copilul

său.

Din actele de cercetare penală

efectuate a rezultat însă cu certitudine că ambii inculpați au acceptat să-și

pună la dispoziție copii pentru prelevarea de organe în scopul obținerii de

venituri.

S-a apreciat că nici împrejurarea că

cele două familii au o situație extrem de precară, urmare faptului că, deși au

mulți copii, niciunul dintre părinți nu lucrează, întreținându-se exclusiv din

alocațiile acestora, și nici nivelul de educație foarte scăzut al inculpaților

nu justifica atitudinea acestora de a-și pune la dispoziție copii minori în

scopul prelevării unui organ, respectiv a unui rinichi sau chiar a vânzării

acestora ca pe o „marfa”.

Din declarațiile martorilor B.I., J.G.,

L.D. și J.G., locuitori ai comunei Ciuturești, a rezultat că nici inculpații și

nici soțiile lor nu au lucrat niciodată nicăieri, întreținându-se exclusiv din

alocațiile copiilor lor și că, deși trăiau într-o sărăcie extremă, neavând

practic cu ce își hrăni familia, niciunul dintre inculpați nu ar fi dorit să

înfieze vreun copil deoarece se întrețineau din alocațiile lor, iar duminica și

în alte sărbători îi trimitea pe aceștia la biserică pentru a cerși.

Din actele de urmărire penală,

respectiv din declarația martorei protejate N.L., a rezultat că cei doi

inculpați ar fi acceptat să dea un copil spre adopție numai în schimbul

obținerii unor venituri materiale și cu condiția ca persoana ce îl „cumpăra”,

să declare la primăria și poliția din comună faptul că a adoptat copilul.

A rezultat de asemenea, faptul că cei

doi inculpați aveau reprezentarea faptei pe care o comit, a gravității ei,

precum și a suferinței pe care le-ar fi putut-o produce celor doi copii, în

situația în care transplantul ar fi avut loc, întrucât, fiind întrebați de

investigatorii sub acoperire dacă ei doi ar fi dispuși să-și vândă un rinichi

pentru o sumă de bani, au respins imediat și categoric această idee, afirmând

însă că, în situația în care medicul va considera oportună prelevarea și a

altui organ de la copii, ei ar fi de acord, însă ar dori să primească bani în

plus pentru acel organ.

De asemenea, inculpații i-au pus în

vedere investigatorului sub acoperire că doresc să se întoarcă în comună în

maxim trei zile, pentru a nu atrage atenția autorităților din sat că cei doi

copii nu sunt acasă și au susținut de asemenea că minorii se pot recupera și la

domiciliu, sub supravegherea lor.

După arestarea inculpaților,

procurorul a dispus internarea celor doi copii minori B.C.D. și B.B.A. -

victime ale infracțiunii de trafic de minori, în Centrul de Primire în Regim de

Urgență Bacău, iar Direcția Generală și Asistență Socială a Copilului Bacău a

procedat la deplasarea specialiștilor în corn. Ciuturești, la locuințele

familiilor N. și P., de unde au ridicat în vederea internării și acordării de

îngrijiri medicale de specialitate și a celorlalți copii, aflați în

dificultate.

Astfel, din documentele înaintate de

Direcția Generală și Asistență Socială a Copilului Bacău a rezultat că

specialiști din cadrul acestei structuri s-au deplasat în corn. Odobești, sat

Ciuturești unde au evaluat situația celor două familii și în special a

copiilor.

S-a constatat

astfel că familia N. are în îngrijire 6 copii minori (B.P., P.B., B.C.D., N.C.,

N.L., N.N.), toți cei 8 membri ai familiei locuiesc într-un imobil format din

două camere din care doar una este locuită; camera era insalubră, mizeră, fără

curent electric și apă curentă. Copii au fost găsiți murdar îmbrăcați,

flămânzi, nespălați, prezentând scabie, pediculoza și puriculoză, având o stare

de sănătate precară.

Minorii B.P. (15 ani), P.B. (8 ani), N.C.

(5 ani), N.N. (3 ani) au fost preluați în regim de urgență și internați la

Spitalul de Pediatrie pentru a fi evaluați medical. In urma consultației de

specialitate medicii au dispus internarea minorilor N.C., N.N. și N.L. în

vederea efectuării de investigații medicale complexe, deoarece dezvoltarea lor

nu corespundea vârstei cronologice. Ceilalți doi minori au fost internați în

Centrul Rezidențial Pro Familia.

Aceeași evaluare a avut loc și în

familia inculpatului P.B. unde s-a constatat că acesta are spre creștere și

educare patru copii minori, iar soția sa P.O.F. este însărcinată în luna a

cincea.

Ambele familii se întrețineau exclusiv

din alocația copiilor și nu le puteau asigura copiilor condiții decente de

trai.

Și față de copii inculpatului P.B. și

a soției acestuia au fost luate măsuri de protecție, în sensul că au fost

internați în Centrul Maternal Bacău, P.O.F. împreună cu minorii P.B.C. și P.R.F.

Ceilalți doi

copii ai inculpatului P.B., rezultați dintr-o relație anterioară de concubinaj

cu numita B.M., abandonați de mama naturală, B.B.A. și B.A.M. au fost internați

în Centrul de Primire în Regim de Urgență Bacău.

Minorii B.B.A. (în vârstă de 6 ani și

6 luni), și B.C.D. (în vârstă de 7 ani), victime ale traficului de minori au

fost evaluați din punct de vedere psihologic, iar rapoartele au fost atașate la

dosarul cauzei.

Situația de

fapt reținută de instanță a rezultat din : declarația martorei protejate N.L. -

f. 9-11; ordonanțe privind autorizarea interceptării convorbirilor telefonice

purtate de inculpatul N.C. cât și a discuțiilor purtate în mediul ambiental de

inculpați cu investigatorii sub acoperire, confirmate de instanța de judecată -

f. 13-23; procesele-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor

purtate de inculpatul N.C. - f.24 - 39; procese verbale privind redarea în

formă scrisă a discuțiilor purtate între inculpați și investigatorii sub

acoperire „R.” și „C.”- f.93-98; buletinele de analiză ale celor două victime

ale traficului - f. 103 - 104; declarațiile date în fața notarului de părinții

copiilor cărora urma a li se preleva rinichi - f. 105 -110; procesul verbal de

constatare a infracțiunii flagrante - f. 117-120; declarațiile martorilor P.M.,

P.O.F., N.V.F., B.D., - f. 122-141; declarațiile martorilor L.D., J.G., B.I. și

J.G. - f. 154-169; ordonanța privind constatarea unei expertize medico-legale

și rezultatul acesteia - f. 170 - 174; documentația întocmită de Direcția

Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului - f. 178-187; rapoarte

privind profilul psihologic al minorilor B.C.D. și B.B.A., victime ale

traficului de persoane - f. 188 - 193;  declarațiile  inculpaților  prin  care

aceștia recunosc fapta comisă - f. 202 - 226.

S-a reținut că, în drept, faptele

inculpaților care, în cursul lunii martie 2008, în calitate de părinți naturali

ai minorilor B.C.D. și B.B.A., profitând de imposibilitatea acestora de a se

apăra și de a-și exprima voința, datorită minorității, în vederea obținerii de

venituri materiale, au acceptat să-i transfere la o clinică în vederea prelevării

unui organ (rinichi) ce urma a fi transplantat unei alte persoane, la data de

13 martie 2008 fiind prinși în flagrant după ce au primit suma de 12000 euro de

la un investigator sub acoperire, reprezentând plata rinichiului ce urma a fi

donat, având reprezentarea că acțiunile lor vor produce rezultatul socialmente

periculos pe care l-au urmărit prin săvârșirea faptelor, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii trafic de persoane prevăzute de art. 13 alin. (1),

(2), (3) din Legea nr. 678/2001.

La individualizarea pedepsei ce a fost

aplicată inculpatului N.C. instanța a avut în vedere criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul de pericol social

al faptei, relațiile sociale privitoare la libertatea persoanei integritatea

fizică și sănătatea acesteia, împrejurarea concretă în care a fost comisă fapta

(prin cooperarea nemijlocită cu o altă persoană, asupra unor minori, în

imposibilitate de a se apăra), urmările produse sau care s-ar fi putut produce

(obținerea unui beneficiu ilicit în sumă de 12.000 euro).

Instanța a avut în vedere și

circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente

penale, are în îngrijire 6 copii minori, o situație materială extrem de

precară, trăind într-o sărăcie extremă și un nivel de educație foarte scăzut,

împrejurări ce au fost reținute ca circumstanțe atenuante conform art. 74 alin.

(2) și art. 76 lit. a) C. pen., ca efect al acestora pedeapsa fiind coborâtă

sub minimul special prevăzut de lege.

În virtutea criteriilor susmenționate,

instanța a apreciat că o pedeapsă de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsă

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II

și lit. b) C. pen. este aptă să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.

pen.

În ceea ce privește pedeapsa

accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul

circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei

nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a)

teza II și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități

publice sau în funcții elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora a fost

interzis pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P.B.,

la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul de pericol social

al faptei, relațiile sociale privitoare la libertatea persoanei integritatea

fizică și sănătatea acesteia, împrejurarea concretă în care a fost comisă fapta

(prin cooperarea nemijlocită cu o altă persoană, asupra unor minori, în

imposibilitate de a se apăra), urmările produse sau care s-ar fi putut produce

(obținerea unui beneficiu ilicit în sumă de 12.000 euro).

Totodată, au fost avute în vedere și

circumstanțele personale ale inculpatului care este cunoscut cu antecedente

penale, săvârșind fapta în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37

lit. b) C. pen., faptul că are în îngrijire 4 copii minori, o situație materială

extrem de precară, trăind în sărăcie extremă și un nivel de educație foarte scăzut,

împrejurări ce au fost reținute ca circumstanțe atenuante conform art. 74 alin.

(2) și art. 76 lit. a) C. pen. și valorificate prin orientarea pedepsei sub

minimul special prevăzut de lege.

În baza acestor criterii, instanța a

apreciat că o pedeapsă de 8 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C.

pen., este aptă să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen.

În ceea ce privește pedeapsa

accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, ansamblul

circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei

nedemnităti în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a)

teza II și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități

publice sau în funcții elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora a fost

interzis pe durata executării pedepsei principale.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, au formulat apel

inculpații N.C. și P.B. care au criticat hotărârea atacată sub aspectul

greșitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate, menționând că au fost

provocați și tentați de sumele de bani oferite de investigatorii sub acoperire.

Inculpatul P.B. a criticat și lipsa sa

de la pronunțarea sentinței apelate, considerându-se că aceasta nu s-a făcut în

ședință publică.

Prin decizia penală nr. 134 din 23

noiembrie 2010

pronunțată

de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, au fost

respinse apelurile inculpaților, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare

statului.

S-a reținut, în esență, că prima

instanță a apreciat în mod corect probele administrate  legal în cauză, în baza

cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale

apelate și vinovăția inculpaților.

Totodată, s-a

reținut că, deși în cursul judecății inculpații și-au nuanțat declarațiile date

anterior, P.B. chiar delimitându-se de orice intenție de a trafica organe

vitale aparținând copilului său, celelalte mijloace de probă administrate în

cauză au dovedit pe deplin intenția infracțională a celor doi inculpați, care

au efectuat inclusiv actele premergătoare solicitate de așa-zișii cumpărători,

necesare unei prelevări reușite din punct de vedere medical.

Relevantă sub acest aspect a fost

considerată declarația inculpatului N.C. dată în fața Tribunalului Bacău, cu

prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă, din conținutul căreia

reiese că indiferent de titlul primirii banilor oferiți, aceștia aveau rolul de

a răsplăti acordul părinților pentru efectuarea transplantului de rinichi de la

copiii lor.

În același sens au fost apreciat ca

edificatoare și declarațiile date de inculpați după prinderea lor în flagrant

în momentul primirii banilor, dar și transcrierea convorbirilor telefonice,

precum și a celor ambientale, din care rezultă că apelanții erau conștienți de

tranzacția ilicită pe care o efectuau, având o preocupare deosebită pentru

momentul primirii banilor, pentru asigurarea cumpărătorului asupra sănătății

minorilor, arătându-și disponibilitatea pentru oferirea și a altor copii, în

cazul intervenirii unui impediment de ordin medical (f. 36 d.u.p.).

S-a concluzionat că implicarea

inculpaților a fost una totală, mobilul infracțiunii fiind foarte important,

respectiv obținerea de avantaje materiale sub forma unor sume mari de bani,

promiși inițial de martorii cu identitate protejată „L.” și „N.L.” și ulterior,

de investigatorii sub acoperire, autorizați de procuror.

De asemenea, s-a arătat că prima

instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor, acestea fiind

proporționale cu gradul de pericol social al faptelor și consecințele produse,

dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpaților, N.C. fiind lipsit de

antecedente penale, iar P.B. săvârșind fapta în stare de recidivă

postexecutorie.

În acest sens s-a reținută că, în mod

concret faptele inculpaților prezentând un pericol social ridicat, prima

instanță a coborât pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege, o

clemență sporită nefiind susținută de nicio împrejurare subiectivă sau obiectivă

a cauzei. Lipsa educației a constituit într-adevăr un factor important în

luarea hotărârii infracționale, căruia i-a fost dat deja eficiență de către

Tribunalul Bacău, însă inculpații au dovedit, în principal, că sunt lipsiți de

orice valoare de ordin uman, consecințele nefaste asupra sănătății minorilor,

dar mai ales folosirea organelor lor fiziologice ca o simplă marfa, neavând

vreun efect de îndoială în conștiința lor.

În ceea ce privește caracterul public

al ședinței în care a avut loc pronunțarea hotărârii primei instanțe, s-a

menționat că nu există motive să se pună sub semnul întrebării cele consemnate

de Tribunalul Bacău și că, în orice caz, sentința penală a fost *adusă la

cunoștință apelantului P.B. prin comunicare, ambii inculpați formulând calea de

atac în termen legal, echitatea procesului penal nefiind încălcată în nicio

modalitate.

Totodată, s-a constatat că hotărârea

pronunțată de instanța de fond nu poate fi modificată sub aspectul rezolvării

laturii civile deoarece în cauză au formulat apel doar inculpații, iar nu și

procurorul, deși acesta avea obligația legală de a susține interesele

minorilor, potrivit art. 18 alin. (2) C. proc. pen., chiar dacă aceștia nu erau

constituiți părți civile.

Împotriva acestei decizii

a declarat recurs inculpatul N.C.,

invocând cazul de casare reglementat de dispozițiile art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen. și solicitând, astfel după cum rezultă din concluziile

apărătorului desemnat din oficiu, reducerea pedepsei aplicate față de

circumstanțele sale personale.

Examinând

criticile formulate în recurs pe baza

actelor și lucrărilor dosarului, înalta Curte de Casație și Justiție constată

că recursul este nefondat pentru următoarele considerentele:

Ambele instanțe, uzând de argumente

factuale rezultate din probatoriul administrat în cursul procesului penal și

argumente juridice pertinente, au procedat la o *corectă soluționare a cauzei

în planul acțiunii penale, stabilind o încadrare juridică adecvată stării de

fapt reținute în actul de inculpare și dispozițiilor legale care reglementează

faptele deduse judecății și pedepse just individualizate în raport cu

dispozițiile art. 72 și 52 C. pen.

În acest sens, confirmând justețea

reținerilor factuale detaliat prezentate în considerentele prezentei hotărâri,

rețineri care-și găsesc fundamentarea în interpretarea coroborată a probatoriul

administrat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, Înalta

Curte reține ca fiind dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că,

pe fondul stării materiale precare, inculpatul N.C., alături de coinculpatul P.B.,

au decis să își pună la dispoziție doi dintre copii în vederea prelevării de

organe, în schimbul primirii unei sume de bani, suma fiind pretinsă și efectiv

primită, moment la care s-a constatat în flagrant comiterea infracțiunii.

Se constată, de asemenea, că fapta

inculpatului a privit propriul copil minor, în imposibilitate de apărare, de

vârstă foarte tânără și a avut ca scop obținerea, pe această cale, a unei sume

de bani în condițiile în care inculpatul nu avea un loc de muncă, iar familia

care includea șase copii se întreținea din alocațiile acestora.

Rezultă, așadar, cu evidență, că

atitudinea inculpatului este de dispreț față de valori și drepturi

fundamentale, precum viața, sănătatea, integritatea corporală și, nu în ultimul

rând, față de obligația sa de părinte, în sensul de a veghea la bunăstarea

copilului său.

Ca atare, în condițiile în care

profilul moral al inculpatului se caracterizează prin totala ignorare a

normelor dreptului și a moralei, se constată că elementele vizând starea

materială precară a familiei, nivelul scăzut de educație al inculpatului,

numărul mare de copii aflați în întreținere și lipsa antecedentelor penale au

fost just valorificate de prima instanță prin reținerea în favoarea inculpatului

a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. proc. pen.,

aceleași elemente nejustificând o reducere suplimentară a pedepsei aplicate

recurentului.

În consecință, se constată că pedeapsa

aplicată inculpatului a fost judicios individualizată, atât în ceea ce privește

cuantumul, cât și modalitatea de executare, aceasta fiind aptă a determina

realizarea scopurilor sancțiunii potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., ca

măsură cu rol de constrângere, reeducare și prevenire a comiterii de noi

asemenea fapte, pedeapsa reflectând natura și gravitatea faptei comise și

conducând la reeducarea inculpatului în vederea înlăturării deprinderilor

antisociale și reorientării personalității sale și atitudinii față de

societate, muncă și ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced,

reținându-se că motivul de recurs invocat de inculpat este neîntemeiat și cum

nu se constată existența altor motive de casare susceptibile a fi luate în

considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

pct. l lit.

b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2)

C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare statului, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu

pentru inculpat și partea vătămată se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul N.C. împotriva deciziei penale nr. 134 din 23 noiembrie 2010

a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele

de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru

recurentul  inculpat și intimata parte vătămată minoră B.C.D., se avansează din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12

septembrie 2011.