ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 376/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 376/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 73 din 25 mai 2011

pronunțată de Tribunalul Buzău în Dosarul nr. 2777/114/2010 s-a dispus, în baza

art. 334 C. proc. pen., respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice

formulată de inculpatul I.D., din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 13

alin. (1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.

12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 13 alin.

(1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin.

(1) lit. b) C. pen. și art. 80 C. pen. inculpatul I.D. a fost condamnat la pedeapsa

de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori într-o

zi din luna septembrie 2007, în dauna părții vătămate S. (fostă I.) A.M.

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b C. pen. pe

o durată de 2 ani.

În baza art. 329 alin.

(1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen., art.

74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. b) cu referire la art. 80 C. pen.

inculpatul I.D. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de proxenetism, în formă continuată, în perioada

august-septembrie 2007.

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen.

pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit.

a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate,

inculpatul având de executat în final pedeapsa cea mai grea si anume aceea de 5

ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen. pe o durată

de 2 ani.

În baza art. 71 C.

pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) (teza a II-a) si b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a

sentinței si până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 13 alin.

(1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

inculpatul J.C., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în cursul lunii septembrie 2007, în

dauna părții vătămate S. (fostă I.) A.M.

În baza art. 329 alin.

(1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), c)

și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. inculpatul J.C. a fost condamnat la

pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, în

formă continuată, în perioada iulie-august 2007.

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b C. pen.

pe o durată de 1 an.

În baza art. 33 lit.

a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate,

inculpatul având de executat în final pedeapsa cea mai grea si anume aceea de 3

ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen. pe o durată

de 1 an.

În baza art. 86

1

C. pen. cu referire la art. 86

2

C. pen.  s-a dispus suspendarea

executării pedepsei închisorii aplicate, sub supraveghere, pe durată de 8 ani

ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat pe durata termenului de

încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la

datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău; să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si

orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; să comunice si să

justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existentă.

În baza art. 359 C.

proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror

nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecințelor

săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, neexecutării

obligațiilor civile sau neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de

supraveghere.

În baza art. 71 C.

pen. inculpatului i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) (teza a II-a) si b) C. pen., iar în temeiul art. 71 al.5 C. pen. pe durata

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost

suspendată si executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 C.

proc. pen. raportat la art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost

obligați în solidar să plătească părții civile S. (fostă I.) A.M. suma de 1.500

lei cu titlu de despăgubiri civile.

Potrivit art. 191 alin.

(2) C. proc. pen. inculpații au fost obligați la plata sumei de câte 970 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare în care este inclusă și suma de câte 450 lei

onorariu apărători din oficiu avansată Baroului de avocați Buzău din fondul

special al Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În vara anului 2007

partea vătămată S.A.M., în vârstă de 16 ani, a părăsit Centrul de Plasament „M.S.”

din municipiul Pașcani, împreună cu martora T.A.P. S-au deplasat în comuna

Mihăilești, județul Buzău, la inculpatul J.C. cu care martora T.A.P. susținea

că este însărcinată, partea vătămată minoră intenționând să practice

prostituția pentru a câștiga bani.

Inculpatul J.C. a

fost de acord să le găzduiască  pe cele două minore - acestea aducându-i la

cunoștință faptul că sunt minore - intrând în relații de concubinaj cu martora T.A.P.,

îndemnând-o, totodată, pe partea vătămată S.A.M. să practice prostituția în

schimbul unor sume de bani cuprinse între 20 și 30 lei pentru fiecare raport

sexual sau în schimbul unor sume mai mici și produse alimentare.

Clienții erau

recrutați de inculpat de la barul fratelui său, J.M., raporturile sexuale având

loc în locuința inculpatului.

Inculpatul a primit

în această modalitate, diverse sume de bani de la bărbații cu care partea

vătămată întreținerea relații sexuale dar și băuturi alcoolice precum și

țigări.

Activitatea

infracțională a inculpatului s-a desfășurat pe o perioadă de o lună de zile,

timp prin care inculpatul J.C. a fost contractat de inculpatul I.D. care l-a

rugat să o lase pe partea vătămată minoră să locuiască împreună la domiciliul

său. Inculpatul J.C. a acceptat propunerea inculpatului I.D. spunându-i că este

minoră.

Ulterior, inculpatul I.D.

i-a cerut minorei să se prostitueze, aceasta din urmă fiind de acord, dată

fiind lipsa resurselor financiare, clienții fiind recrutați de inculpatul I.D.

de la care primea în schimbul serviciilor sexuale sume de bani, băuturi

alcoolice și țigări.

După mai mult timp,

partea vătămată S.A.M. l-a sunat pe inculpatul J.C. căruia i-a spus că

inculpatul I.D. a lovit-o de mai multe ori pentru a o obliga să întrețină

raporturi sexuale cu diferiți bărbați și în aceste împrejurări, la sfârșitul

lunii septembrie 2007, inculpatul J.C., observând urme de violență pe corpul victimei

i-a cerut inculpatului I.D. să-i permită părții vătămate să plece de la el,

inculpatul I.D. pretinzând, în schimb, suma de 100 lei, sumă pe care inculpatul

J.C. i-a plătit-o în prezența martorului G.N..

După ce partea

vătămată a revenit la locuința inculpatului J.C., acesta i-a permis martorului G.N.,

în schimbul sumei de 2 lei și o sticlă de bere să aibă raporturi sexuale cu

minora.

Ulterior, prin

intermediul inculpatului J.C., partea vătămată a intrat în relații de

concubinaj cu T.M., cei doi inculpați, revendicând, pe rând, drepturi asupra

minorei sub pretextul că ar fi concubina lor.

Partea vătămată a

fost depistată la domiciliul martorului T.M. de reprezentanții D.G.A.S.P.C.

Buzău, aceasta figurând ca fiind dispărută de la Centrul de Plasament „M.S.”

din municipiul Pașcani, județul Iași, fiind reînmatriculată la aceeași unitate

de ocrotire.

În drept, faptele

comise de inculpații I.D. și J.C. au fost încadrare în dispozițiile art. 13 alin.

(1) și 3 teza I raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 78/2001 și art.

329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit.

b) C. pen. (starea de recidivă postexecutorie fiind reținută numai cu privire

la inculpatul I.D.).

Împotriva hotărârii

pronunțată de instanța de fond a declarat apel inculpatul I.D., solicitând

desființarea sentinței atacate și, în rejudecare, achitarea sa în temeiul

dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr.

133 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus respingerea, ca nefondată,

a apelului declarat de inculpatul I.D.

A obligat apelantul

inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța de apel a

reținut, în esență, că probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului și,

ca atare, hotărârea de condamnare dispusă de instanța de fond este legală.

Împotriva ambelor

hotărâri a declarat recurs inculpatul I.D., invocând cazurile de casare

prevăzute de art. 385

5

pct. 17 și 14 C. proc. pen.

A invocat faptul că

nu a cunoscut vârsta părții vătămate și că aceasta nu a fost ținută cu forța în

apartamentul său.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, cât

și din oficiu conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. constată că

acesta este nefondat pentru următoarele considerate:

Din probele

administrate în cauză rezultă că inculpatul I.D. în cursul lunii septembrie

2004, urmare înțelegerii cu inculpatul J.C., a luat-o pe minora S.A.M. în

locuința sa, în schimbul sumei de 100 lei în vederea exploatării sexuale.

În perioada

august-septembrie 2007, inculpatul a îndemnat partea vătămată să practice

prostituția, înlesnindu-i această activitate prin punerea la dispoziție a locuinței

sale, recrutând clienți în scopul primirii de bani și alte foloase. În aceeași

perioadă inculpatul I.D. a exercitat acte de violență asupra părții vătămate în

scopul obligării minorei de a întreține raporturi sexuale cu diferiți bărbați.

Activitatea

infracțională a inculpatului I.D. rezultă din declarațiile inculpatului J.C. care

a arătat că partea vătămată, în perioada în care a stat la inculpatul I.D., a

fost lovită fiind forțată să se prostitueze. În momentul în care i-a cerut inculpatului

I.D. să nu o mai oblige să practice prostituția, acesta a cerut suma de 100 lei

pentru a o lăsa în pace (f. 65 dosar fond). Același inculpat, în faza de

urmărire penală, a arătat că i-a spus inculpatului I.D. că minora are 16 ani -

f. 102 d.u.p.).

Declarațiile

inculpatului J.C. se coroborează cu declarațiile părții vătămate, care confirmă

faptul că inculpatul I.D. cunoștea vârsta acesteia, dar și actele de violență

exercitate în scopul practicării prostituției. Raporturile sexuale aveau loc în

locuința inculpatului Ivan iar banii, băuturile alcoolice și alimentele erau

primite de către acesta.

De asemenea, sunt

relevante și declarațiile martorilor audiați în cauză, care confirmă starea de

fapt reținută de instanța de fond.

Prin urmare, probele

administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu, vinovăția inculpatului I.D. sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de

sesizare al instanței.

În ceea ce privește

individualizarea judiciară a pedepsei Înalta Curte, apreciază că nu pot fi reținute

împrejurări ce ar putea constitui circumstanțe atenuante de natură să permită

reducerea pedepsei. Se constată că faptele inculpatului prezintă un grad

ridicat de pericol social, au fost săvârșite în stare de recidivă

postcondamnatorie, iar pe parcursul derulării procesului, inculpatul a negat

participarea sa la comiterea faptelor.

Așa fiind, Înalta

Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

16

alin. (1) pct. 1 lit. b) C.

proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.D.

împotriva deciziei penale nr. 133 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Curtea

de Apel Ploiești, secția penală, în Dosarul nr. 2777/114/2010.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul I.D. împotriva deciziei penale nr. 133

din 22 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din

oficiu pentru recurentul inculpat și suma de 150 lei reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă, se vor avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 februarie 2012.