ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2610/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată

pe pârâtul O.C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în

cauză să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile impuse

de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a fost de acord cu

punerea la dispoziția organelor de Securitate a unei camere din cadrul

imobilului aparținând ocolului silvic Nehoiașu, brigada a IV-a Harțagu în

scopul efectuării întâlnirilor cu rețeaua informativă din cadrul șantierului,

în condiții de conspirativitate deplină.

Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 3387

din 11 mai 2011, a admis acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității și a constatat calitatea pârâtului O.C. de

colaborator al Securității.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Colaborarea prin

facilitarea culegerii de informații se realizează prin îndeplinirea a două

condiții:

1) Înlesnirea

activității de culegere de informații de la rețeaua informativă să se facă prin

punerea la dispoziția organelor de Securitate „a locuinței sau a altui spațiu”

deținut.

Această condiție este

îndeplinită în speță, întrucât, pentru asigurarea conspirativității, organele

de Securitate l-au contactat pe pârât la biroul pe care îl deținea în calitate

de brigadier șef al sectorului silvic Nehoiașu, brigada a IV-a Harțagu, la data

de 16 decembrie 1978 și i-a propus colaborarea, în sensul celor consemnate în

raportul cu propunerea de recrutare. Gazda a fost de acord cu această

solicitare și a semnat angajamentul de colaborare.

Este irelevant pentru

reținerea calității de colaborator forma juridică în temeiul căreia persoana

aflată în discuție posedă spațiul solicitat, legiuitorul apreciind că este

suficientă simpla deținere a acestuia.

De asemenea, nu

prezintă importanță dacă în casa de întâlniri au fost sau nu introduse surse

sau ce fel de informații au furnizat Securității colaboratorii introduși în

casa conspirativă.

În speță, în perioada

1978 - 1989, camera pusă la dispoziție de către pârât a oferit condiții optime

de întâlnire cu rețeaua informativă.

2) Punerea la

dispoziția Securității a spațiului respectiv să se facă în mod voluntar.

În cauză și această

condiție legală este îndeplinită, întrucât pârâtul a semnat angajament cu

Securitatea în acest sens.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul O.C., care a solicitat casarea sa, iar în

urma rejudecării cauzei respingerea acțiunii reclamantului Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea căii de

atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurentul a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 lit. b) ultima teză din O.U.G. nr.

24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.

În concret,

recurentul a arătat că ipoteza legală aflată în discuție - punerea la

dispoziția Securității a unui anumit spațiu în mod voluntar - nu este

îndeplinită, întrucât asupra sa au fost exercitate presiuni morale, în urma

cărora a fost nevoit să semneze angajamentul cu Securitatea.

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 2 lit.

b) ultima teză din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

293/2008, colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea

de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția

Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei

care, având calitatea de rezidenți ai Securității coordonau activitatea

informatorilor.

Din interpretarea

dispoziției legale anterior citate, rezultă faptul că, pentru reținerea

calității de colaborator al Securității, este necesar ca înlesnirea activității

de culegere de informații de la rețeaua informativă să se facă prin punerea la

dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu deținut în mod voluntar.

Din probatoriul

administrat în cauză, rezultă faptul că intimatul a fost de acord să sprijine

organele de Securitate prin punerea voluntară la dispoziția acestora a unei

camere din cadrul imobilului aparținând ocolului silvic Nehoiașu, brigada a

IV-a Harțagu în scopul efectuării întâlnirilor cu rețeaua informativă din

cadrul șantierului, în condiții de conspirativitate deplină.

În acest sens,

recurentul a semnat angajament cu Securitatea la data de 16 noiembrie 1978.

La dosarul de fond au

fost prezentate mai multe rapoarte din care rezultă faptul că această casă de

întâlniri a fost efectiv folosită și că intimatul a avut o atitudine

corespunzătoare, de sprijin față de organele de Securitate.

De menționat faptul

că recurentul nu a probat susținerea în sensul că asupra sa au fost exercitate

presiuni pentru a semna angajamentul cu Securitatea.

Față de împrejurarea

că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect prevederile normative

anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C. proc.

civ., raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de O.C. împotriva Sentinței civile nr. 3387 din 11 mai 2011 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 25 mai 2012.